Analiză Alegeri prezidențiale în Franța. Macron și Le Pen se luptă din nou pentru voturile francezilor. Ce s-a schimbat față de finala din 2017
Turul doi al alegerilor prezidențiale franceze, care are loc duminică, 24 aprilie, reprezintă o reeditare a scrutinului din 2017, când tot cei doi candidați, Emmanuel Macron și Marine Le Pen, s-au înfruntat pentru a ajunge la Palatul Elysee. Diferența față de acum cinci ani este că Macron este președintele în funcție și își apără poziția pe care ultimii doi predecesori ai săi nu au reușit să o apere. Marine Le Pen este un politician aflat la a treia încercare de a ajunge președinte. Deși scorul electoral al candidatei de extremă dreaptă a crescut față de ultimele alegeri, lidera extremistă este în continuare depășită în sondaje de președintele francez în exercițiu, care a câștigat ultima dezbatere politică de miercuri seara.
Alegerile prezidențiale din Franța vor fi o revanșă pentru Marine Le Pen față de turul doi al algerilor din 2017, atunci când s-a confruntat și a fost învinsă de Emmanuel Macron, un competitor politic care nu era susținut de partidele tradiționale.
Macron a câștigat acea cursă electorală cu aproape două voturi la unu. Dar, în timp ce candidații au rămas aceiași, cursa electorală din 2022 se prefigurează să fie mult diferită, remarcă CNN.
Cum funcționează alegerile
Pentru a-și alege noul președinte, alegătorii francezi merg la urne de două ori.
La primul tur, duminică, pe 10 aprilie, 12 candidați au concurat unul împotriva celuilalt. Ei s-au calificat pentru cursă electorală, obținând semnăturile din partea a 500 de primari și/sau consilieri locali din toată țara.
Emmanuel Macron și Marine Le Pen au primit cele mai multe voturi în primul tur, dar din moment ce niciunul dintre cei doi nu a câștigat mai mult de 50% din sufragii, a fost necesară organizarea unui al doilea tur.
Acesta nu este singurul vot național cu care se confruntă Franța în acest an. Alegerile parlamentare urmează să aibă loc în iunie.
Campania electorală pentru turul doi al alegerilor a început pe 15 aprilie, televiziunile franceze fiind obligate să le aloce celor doi candidați timp egal de emisie până pe 22 aprilie, dată după care au fost obligate din nou să păstreze 44 de ore de „tăcere electorală” (fără declarații ale candidaților sau sondaje de opinie) până la închiderea urnelor, la ora 20.00.
Totodată, candidații nu au voie să facă campanie cu o zi înainte de vot sau chiar în ziua alegerilor.
Francezii își vor alege președintele pe 24 aprilie însă, la fel ca în primul tur, votarea începe mai devreme cu o zi în unele teritorii de peste mări și în Americi.
Dacă președintele Macron nu va fi reales, noul președinte va avea timp până pe 13 mai pentru a prelua funcția. Apoi, atenția se va îndrepta către alegerile pentru Adunarea Națională (camera inferioară a Parlamentului francez). Toate locurile de acolo vor fi puse în joc, într-un sistem similar de vot în două tururi, pe 12 și 19 iunie.
În general, partidele de extremă stângă și extremă dreaptă au câștigat peste jumătate din voturi în primul tur al alegerilor din 2022, în timp ce sprijinul pentru dreapta și stânga tradițională a Franței a scăzut.
Dezbaterea contondentă și avansul lui Macron
Cei doi finalişti ai alegerilor prezidenţiale din Franţa, Emmanuel Macron şi Marine Le Pen, şi-au început miercuri seara dezbaterea televizată, punctul culminant al campaniei pentru turul doi, confruntându-se pe problema puterii de cumpărare, cea mai importantă preocupare a francezilor, transmite AFP.
Pe subiectul puterii de cumpărare, cei doi candidaţi şi-au aruncat unul altuia multe vorbe într-un schimb cu caracter destul de tehnic, exprimându-şi dezacordul cu privire la efectele măsurilor pe care fiecare le propune.
Cei doi candidaţi şi-au ocupat locurile pe platoul de filmare ale TF1 şi France 2 pentru a discuta, timp de două ore şi jumătate, pe mai multe teme: puterea de cumpărare, securitate, tineret, politică internaţională, competitivitate, mediu, model social şi guvernare în încercarea de a convinge milioanele de alegători care încă ezită.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a fost considerat mai convingător decât candidata de extremă dreapta Marine Le Pen în dezbaterea televizată de miercuri seara, înaintea celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale care va avea loc duminică, potrivit unui sondaj de opinie citat de Reuters.
Sondajul rapid realizat de Elabe pentru BFM TV a constatat că 59% dintre telespectatorii chestionaţi l-au considerat pe Emmanuel Macron mai convingător. În 2017, acelaşi institut de sondare a opiniei publice a constatat că 63% din cei chestionaţi l-au considerat mai convingător pe Macron, scrie Agerpres.
Ce arată sondajele și cum votează francezii
Sondajele arată un scrutin mult mai strâns decât alegerile din 2017.
Macron și Le Pen și-au mărit amândoi cota totală de voturi în primul tur al alegerilor din acest an, comparativ cu 2017, dar sondajele dinaintea primului tur din 10 aprilie au arătat că Le Pen s-a bucurat de o creștere a sprijinului popular cu doar două săptămâni înainte de vot.
Sondajul Ifop-Fiducial publicat pe 10 aprilie sugerează că Macron ar câștiga scrutinul din 24 aprilie cu 51% la 49%.
Un alt sondaj cu privire la intențiile de vot din turul al doilea, efectuat de Ipsos după ce secțiile de votare s-au închis la finalul primului tur, a sugerat că Emmanuel Macron va câștiga 54% din voturile populare pe 24 aprilie, iar Marine Le Pen 46% din sufragii. Aproximativ 12% dintre respondenți au declarat că sunt încă indeciși.
Sondajul sugera că Macron va câștiga sprijinul unei majorități a alegătorilor Verzilor și de centru-dreapta, în timp ce Le Pen va câștiga sprijinul a 85% din electoratul lui Eric Zemmour. Alegătorii lui Jean-Luc Mélenchon au fost împărțiți mai mult sau mai puțin egal între susținerea lui Macron (34%), Le Pen (30%) și abținere.
Analiștii politici spun adesea că francezii votează cu inima în turul întâi, apoi votează cu capul în turul al doilea, ceea ce înseamnă că își aleg mai întâi candidatul ideal, apoi optează pentru cel mai mic dintre cele două rele în al doilea tur.
În 2017, Macron și Le Pen au obținut 24% și 21,3% din voturile exprimate de francezi în primul tur și apoi 66,1% și, respectiv 33,9% în al doilea tur.
Pentru a fi reales, Macron va trebui probabil să-i convingă pe susținătorii candidatului de extremă stânga Jean-Luc Melenchon să-l susțină. Melenchon s-a clasat pe locul trei cu 22% din voturi la alegerile din 10 aprilie. După anunțarea rezultatelor din primul tur, Melenchon le-a spus susținătorilor săi că „nu trebuie să dăm nici măcar un singur vot doamnei Le Pen”, dar nu l-a susținut în mod explicit nici pe Emmanuel Macron.
Majoritatea candidaților învinși și-au îndemnat susținătorii să-l susțină pe președintele Macron pentru a împiedica candidata de extremă dreaptă să câștige președinția.
Eric Zemmour, un fost prezentator TV cunoscut pentru retorica sa incendiară, care a devenit competitor de extremă dreaptă în campania primului tur al alegerilor prezidențiale, și-a îndemnat susținătorii să o susțină pe Marine Le Pen în turul al doilea. Zemmour a obținut puțin peste 7% din voturi în primul tur.
Unii dintre alegători de stânga francezi, în special cei care au votat pentru candidatul stângii radicale Jean-Luc Mélenchon, care a ieșit al treilea în primul tur, sunt reticenți sau tentați să se abțină, spun experții electorali din Franța citați de Politico Europe.
De obicei, dezbaterea finală nu perturbă dinamica intențiilor de vot. Dar ar putea remobiliza anumite electorate de data aceasta și ar putea muta mai multe voturi decât s-a văzut de la începutul celei de-a cincea Republici, în 1958, potrivit lui Brice Teinturier, director general adjunct al Institutului de sondaje Ipsos.
„Marine Le Pen nu are nicio șansă să ajungă președinte. În Franța, francezii nu votează, de fapt, în momentul esențial cu extrema dreaptă. Extrema dreaptă este folosită doar ca element de presiune asupra clasei politice și ca intrument de refulare. Foarte mulți francezi care nu agrează ideile extremei drepte votează cu aceasta la primul tur la alegerile legislative, prezidențiale, europene sau municipale. Francezii votează în acest mod cu extrema dreaptă doar că să-și strige oful. Este un vot de protest. Dar în momentul decisiv, dacă rămâne extrema dreaptă față în față cu un alt candidat din zona partidelor tradiționale, francezii își amintesc imediat că au fost ocupați de naziști”, declara jurnalistul și scriitorul Matei Vișniec într-un interviu pentru Digi24.ro din 10 aprilie.
BBC News transmite că avantajul proiectat al lui Emmanuel Macron pentru votul de duminică pare să fi crescut de la primul tur la aproximativ opt până la nouă puncte procentuale.
Președintele francez și-a avertizat însă susținătorii împotriva automulțumirii, îndemnându-i să voteze pentru a asigura victoria. „Nimic nu este decis”, a spus Macron.
Analiștii au mai observat că Marine Le Pen și-a moderat poziția cu privire la unele probleme în ultimele zile, în încercarea de a câștiga alegătorii indeciși.
Ultimele două sondaje realizate în Franța și publicate vineri, înainte de turul doi al alegerilor prezidențiale de duminică, în care se vor înfrunta Emmanuel Macron și Marine Le Pen arată un avans de peste 10 procente pentru președintele în funcție.
Sondaj OpinionWay - Kea Partneres pentru Les Echos și Radio Classique:
- Emmanuel Macron este dat învingător cu 57% dintre voturi
- Prezența la vot este estimată la 72% în turul doi al prezidențialelor din Franța
Sondaj realizat în perioada 20-22 aprilie pe un eșantion de 2.329 de respondenți; marja de eroare este de +/- 0,9 - 2,0%.
Sondaj BVA pentru RTL și Orange:
- Emmanuel Macron este dat învingător cu 55,5% dintre voturi
- Prezența la vot este estimată la 72% în turul doi al prezidențialelor
Sondaj realizat pe 21 aprilie pe un eșantion de 1.504 respondenți; marjă de eroare de +/-2,5%.
La ce se așteaptă francezii
La începutul anului 2022, alegerile păreau a fi un referendum important privind popularitatea în creștere a extremei drepte franceze. Au trecut 20 de ani de când un președinte francez a fost reales, așa că votul se pregătea a fi una dintre cele mai urmărite curse politice ale țării din ultimele decenii.
Apoi Rusia a invadat Ucraina. Cu ochii Europei ațintiți ferm asupra războiului sângeros al președintelui rus Vladimir Putin, prioritățile politice s-au schimbat rapid: stocurile de muniții, diplomația cu mize mari și chiar amenințarea unui atac nuclear au intrat toate în dezbaterea electorală națională.
Macron și-a asumat rolul de om de stat al Europei, îndepărtându-se de campania electorală, în timp ce Marine Le Pen a fost forțată să renunțe la sprijinul ei anterior pentru Putin.
Analiștii politici spun că Marine Le Pen s-a apropiat așa mult de președintele Macron față de ecartul din urmă cu cinci ani, pentru că liderul de la Elysee a urmat o strategie care l-a portretizat ca părinte al națiunii și manager de criză globală, mai degrabă decât să se angajeze în duritatea unei campanii electorale tradiționale, când alegătorii francezi vor să audă direct de la candidați ceea ce vor să facă pentru ei ca să câștige votul acestora.
Ce s-a schimbat în ultimii cinci ani
Peisajul politic al Franței s-a schimbat în ultimii cinci ani. Alegerea lui Macron în 2017 a aruncat în aer centrul tradițional al politicii franceze. În anii de dinainte ca el să fie președinte, mulți dintre alegătorii săi s-ar fi înghesuit să dea votul partidelor tradiționale de centru-stânga și de centru-dreapta, socialiștii și republicanii.
Dar primarul Parisului Anne Hidalgo, candidatul socialist, și Valérie Pécresse, candidatul republican, nu au reușit să convingă alegătorii să abandoneze sprijinul pentru candidatul centrist Macron, aflat deja în funcție. Ambele candidate au primit sub 5% din voturi în primul tur.
Ce mai trebuie să știm despre Macron și Le Pen
Emmanuel Macron
Emmanuel Macron este un fost bancher și absolvent al unora dintre școlile de elită din Franța. A fost un novice politic înainte de a deveni președinte, iar acestea este doar a doua cursă electorală directă la care a participat vreodată.
Planul său ambițios de a consolida autonomia și forța geopolitică a Uniunii Europene i-a câștigat respect în străinătate și acasă, chiar dacă încercările lui de a avea o relație onestă cu Casa Albă sau de a preveni acordul cu submarinele AUKUS, precum și eforturile sale diplomatice nereușite de a evita războiul în Ucraina, ar putea fi luate în considerare drept eșecuri.
Politicile interne ale lui Macron sunt mai puțin populare, mai arată CNN. Gestionarea crizei declanșată de mișcarea vestelor galbene, unul dintre cele mai prelungite proteste ale Franței din ultimele decenii, a fost criticată pe scară largă, iar abordarea pe care a avut-o legată de pandemia de Covid-19 este neconcludentă.
În timpul crizei pandemice, Macron le-a cerut oamenilor să prezinte dovada vaccinării pentru a-și desfășura viața ca de obicei, ceea ce a contribuit la creșterea ratelor de vaccinare, dar a declanșat și o minoritate vocală împotriva echipei sale prezidențiale.
Înaintea primului tur al acestor alegeri, Macron a refuzat să participe la dezbateri cu oponenții săi și cu greu a participat la evenimente de campanie. În timp ce statutul său în cursa electorală nu a fost niciodată cu adevărat amenințat, experții cred că strategia lui a fost aceea de a evita vulnerabilitățile politice cât mai mult posibil, pentru a păstra accentul pe imaginea sa de cel mai prezidențial dintre toți candidații.
Criticat dinspre stânga datorită virajului său către dreapta în ultimii 5 ani, Macron a promis în campania electorală care a trecut mai multe reduceri de taxe, o reformă a sistemului de asistență socială și majorarea vârstei de pensionare dacă va deveni primul președinte francez după Jacques Chirac care câștigă un al doilea mandat.
Văzut drept un apărător al valorilor republicane franceze datorită pozițiilor sale dure față de „separatismul islamist”, liderul de la Elysee a reușit să atragă în tabăra sa numeroși votanți de dreapta deziluzionați de scandalurile de corupție care au măcinat formația „Les Républicains” în ultimii ani.
Jurnaliștii de la Washington Post precizează că la precedentele alegeri prezidențiale, cele din 2017, Macron a fost ales pe ruinele partidelor politice tradiționale ale Franței, cu o puternică platformă pro-business.
În cei cinci ani cât a fost la Elysee, a revizuit codul muncii, a eliminat impozitul pe avere și a reformat compania națională de căi ferate. Dar postura sa reformist a fost temperată de grevele masive asupra planurilor sale de reformă a pensiilor, mai ales de protestele mișcării „Vestele Galbene” și pandemia de coronavirus.
Marine Le Pen
Marine Le Pen este cea mai recunoscută figură a extremei drepte franceze. Este fiica lui Jean-Marie Le Pen, care a fondat Frontul Național, predecesorul actualului partid politic al lui Le Pen, cunoscut drept Adunarea Națională. Marine Le Pen a încercat să rebranduiască partidul, deoarece a fost mult timp privit ca unul rasist și antisemit.
În 2017, Le Pen a făcut campanie, încercând să obțină o victorie a extremismului în Franța, similară cu cea a lui Trump în SUA. A promis să protejeze clasa muncitoare uitată a Franței de imigranți, globalizare și tehnologia care le făcea locurile de muncă învechite.
Față de anii precedenți, în 2022 Le Pen a abandonat unele dintre cele mai controversate propuneri politice ale sale, cum ar fi părăsirea Uniunii Europene.
Dar, în general, poziția ei naționalistă în privința economiei, opiniile asupra imigrației, scepticismul față de Europa și poziția față de islam în Franța, nu s-au schimbat. „Oprirea imigrației necontrolate” și „eradicarea ideologiilor islamiste” sunt cele două priorități ale manifestului ei politic din 2022.
Marine Le Pen a încercat, totuși, să-și atenueze tonul, mai ales în jurul islamului și al UE în urma Brexit-ului. În schimb, ea a făcut campanie din greu pe problemele economice, promițând măsuri despre care susține că vor aduce 150 de euro până la 200 de euro în buzunarele fiecărei gospodării. Le Pen a promis inclusiv un angajament de a elimina impozitul pe vânzări. Strategia pare să fi funcționat până acum. Performanța lui Le Pen în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2022 a fost cel mai bun rezultat al ei din cele trei încercări de a ajunge președinte.
Care sunt cele mai mari probleme pentru alegătorii francezi
Accentul alegătorilor și candidaților francezi s-a schimbat prin campanie. Ceea ce inițial s-a simțit ca niște alegeri centrate pe probleme de migrație și securitate, cu extrema dreaptă dominând discursul politic, a devenit în ultimele săptămâni mai mult un vot concentrat pe preocupări economice.
Sondajele arată că majoritatea francezilor se îngrijorează că costul vieții a crescut sub președinția lui Macron, chiar dacă economia în general a rezistat pandemiei de coronavirus și altor crize.
Războiul din Ucraina a stârnit, de asemenea, îngrijorări tot mai mari cu privire la creșterea inflației, creșterea prețurilor la energie și pensiile insuficiente.
Costul vieții este printre problemele cele mai importante pentru electoratul francez în acest an. Confruntați cu consecințele economice ale pandemiei, prețurile ridicate la energie și războiul din Ucraina, alegătorii resimt greutățile, în ciuda sprijinului generos al guvernului. Alte mari probleme sunt sănătatea, securitatea, pensiile, mediul și imigrația.
În ianuarie, Franța a înregistrat cea mai puternică creștere economică anuală din ultima jumătate de secol, revenind după șocul pandemiei de Covid-19. Costurile în spirală ale energiei și inflația în creștere i-au lovit pe toți francezii la buzunar, dar, în general, puterea de cumpărare este în creștere în Franța.
Franța a înregistrat o scădere a șomajului la 7,4%, puțin peste media zonei euro, dar aproape de ținta stabilită de președinte când a venit la putere.
În ceea ce privește imigrația, statisticile oficiale sugerează că în 2020 erau aproximativ 6,8 milioane de imigranți care trăiau în Franța. Aproximativ o treime erau europeni, atât din Uniunea Europeană, cât și din țări non-UE. Imigrația a ocupat un loc proeminent în campaniile candidaților de dreapta și din zona extremie drepte.
Marine Le Pen a propus chiar un referendum pentru reducerea majoră a imigrației dacă va deveni președinte.
În ceea ce privește securitatea, Emanuel Macron s-a angajat să scoată în patrulare alte câteva mii de polițiști pe străzi, după criticile aspre din partea opozantei sale politice. Franța a suferit o serie de atacuri teroriste în ultimii ani, care au întărit importanța securității pentru mulți alegători francezi.
Care sunt puterile președinției franceze?
După cum scriu jurnaliștii de la New York Times, președintele francez beneficiază de o putere foarte mare în comparație cu majoritatea liderilor occidentali.
Spre deosebire de premierii britanici sau cancelarii germani, care sunt aleși de partidele care controlează cele mai multe locuri în Parlament, președinții francezi sunt aleși direct de popor pentru mandate de cinci ani. La scurt timp după acele alegeri, Franța revine la urne pentru a vota reprezentanți în Adunarea Națională, cea mai puternică cameră a Parlamentului francez.
A avea ambele alegeri pe același ciclu de cinci ani crește considerabil probabilitatea ca francezii să voteze deputații care susțin noul lor președinte ales, ceea ce înseamnă că președinții francezi nu trebuie să-și facă griji la fel de mult ca alți lideri cu privire la tulburările interne ale partidelor sau la alegerile intermediare. Prim-ministrul Franței, în calitate de șef al guvernului, joacă un rol important în sistemul constituțional, la fel ca Parlamentul. Dar președintele, care numește prim-ministrul, stabilește o mare parte din agenda politică executivă Franței.
Ce este în joc?
Franța, o națiune de peste 67 de milioane de oameni, este a șaptea cea mai mare economie din lume, cea mai vizitată țară din lume, unul dintre cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU și o putere nucleară. Este un membru fondator al Uniunii Europene și un motor cheie al politicii sale.
Următorul președinte al Franței va trebui să ajute țara să navigheze prin două crize care se desfășoară în prezent Europa:
- Războiul din Ucraina, care a strămutat milioane de persoane și a ucis mii de oameni
- O redresare economică legată de pandemia de COVID-19, care pune presiune pe lanțurile de aprovizionare.
Editor : Marco Badea
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
