Alegeri prezidențiale în Franța. Macron și Le Pen se luptă în turul doi. Președintele francez: „Este în joc viitorul țării noastre”
Principalii doi candidaţi la alegerile prezidenţiale din Franţa, actualul şef al statului, centristul Emmanuel Macron, şi politician de extremă-dreapta Marine Le Pen, s-au calificat duminică în finală prezidențială din 24 aprilie.
ACTUALIZARE 23.30: Un sondaj Ipsos cu privire la intențiile de vot din turul al doilea, efectuat după ce secțiile de votare s-au închis duminică, a sugerat că Emmanuel Macron va câștiga 54% din voturile populare pe 24 aprilie, iar Marine Le Pen 46% din sufragii. Aproximativ 12% dintre respondenți au declarat că sunt încă indeciși.
Sondajul sugerează că Macron va câștiga sprijinul unei majorități a alegătorilor Verzilor și de centru-dreapta, în timp ce Le Pen va câștiga sprijinul a 85% din electoratul lui Eric Zemmour. Alegătorii lui Jean-Luc Mélenchon au fost împărțiți mai mult sau mai puțin egal între susținerea lui Macron (34%), Le Pen (30%) și abținere.
ACTUALIZARE 23.00: Președintele francez Emmanuel Macron a fost ultimul dintre cei 12 candidați din primul tur care a susținut un discurs după rezultatul alegerilor. Liderul de la Elysee a urcat pe scenă întâmpinat de aplauzele susținătorilor săi.
În discursul său, le-a mulțumit francezilor care l-au votat, precum și candidaților care i-au fost împotrivă, dar au cerut susținătorilor să-l susțină după această seară.
„Am fost peste 36 de milioane pentru a ne afirma acest drept de vot”, a reacționat președintele în funcție Emmanuel Macron în primul discurs după rezultatul primului tur al alegerilor. „Încrederea voastră mă onorează, mă obligă și mă angajează”, a transmis liderul de la Elysee.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Emmanuel Macron a declarat că unii candidați, făcând referire la Jean-Luc Mélenchon, le-au cerut alegătorilor să-l voteze pentru a bloca extrema dreaptă. Macron i-a mulțumit, dar a recunoscut că nu este același lucru cu susținerea programului său. Președintele francez a spus că vrea să construiască o platformă comună, care să unească toate părțile spectrului politic.
De asemenea, Emmanuel Macron le-a cerut alegătorilor francezi să-l voteze pentru a împiedica extrema dreaptă să preia puterea în Franța.
„Îi invit pe toți, inclusiv pe cei care nu m-au votat în primul tur, să se ralieze în spatele nostru”. El a mai spus că speră să-i convingă pe cei care nu au votat sau care au votat candidați extremi. Nu s-a decis încă nimic, a continuat președintele francez.
„Aplicarea populismului și xenofobiei – asta nu este Franța”, a mai transmis președintele Macron.
„Dezbaterea pe care o vom avea în următoarele 15 zile este decisivă pentru țara noastră și pentru Europa. Singurul proiect credibil împotriva costului ridicat al vieții francezilor este al nostru. Singurul proiect pentru muncitori, pentru toți cei care sunt în pragul șomajului, este al nostru. Singurul proiect al Franței și Europei este al nostru. Cred în noi, în noi toți, indiferent de originile noastre, indiferent de opiniile și convingerile noastre. Așa că în următoarele două săptămâni, să nu ne diminuăm efortul, pentru că încă nu am câștigat. Să fim umili, să fim hotărâți. Să-i convingem pe toți. Puteți conta pe mine pentru a livra acest proiect de progres, de deschidere și de independență, francez și european, pe care l-am apărat în toți acești ani”, a mai spus președintele francez.
„Este în joc viitorul țării noastre”, a precizat Macron, care a mai spus că unii dintre francezi au votat pentru „extremele” deoarece „s-ar putea să simtă că nu sunt ascultați – vreau să-i cuceresc”, a punctat liderul francez.
„Vreau ca Franța să facă parte dintr-o UE puternică, nu vreau ca Franța să se retragă din UE și să aibă ca aliați doar xenofobia internațională și populiștii”, a conchis președintele Macron, creditat cu prima șansă în turul doi.
ACTUALIZARE 22.20: Un sondaj realizat online duminică și prezentat de canalul francez BFMTV indică că predominant tinerii au votat cu Jean-Luc Melenchon (peste 30% în rândul celor de 18-34 de ani), în timp ce 41% dintre cei francezii peste 65 de ani au votat cu Emmanuel Macron.
ACTUALIZARE 22.15: Eric Zemmour, candidatul de extremă dreaptă denumit pata de culoare a campaniei de presa occidentală, a spus în primul discurs după aflarea rezultatelor că are multe dezacorduri cu Marine Le Pen, dar ei i se opune în turul doi un bărbat „care nu a menționat niciodată probleme de identitate sau patrie”.
Zemmour, care a obținut puțin peste 7%, le-a cerut susținătorilor săi să o susțină pe candidata Le Pen. „Îi invit pe alegătorii mei să voteze pentru Marine Le Pen. Știu că unii dintre voi nu veți dori acest lucru. Dar există ceva mai mare decât noi toți și aceasta este Franța”, a declarat Zemmour.
ACTUALIZARE 22.00: Marine Le Pen s-a adresat susținătorilor săi. Candidata de extremă dreaptă a spus că bătălia pentru runda a doua va fi „civilizațională” și le-a cerut celor care nu l-au votat pe Macron să o voteze în turul doi.
„Francezii s-au exprimat și mi-au făcut onoarea de a mă califica în turul doi împotriva președintelui în funcție. Doresc să-mi exprim profunda recunoștință.
Le Pen a spus că țara se confruntă cu o alegere între „două viziuni opuse asupra viitorului” și că ea reprezintă „întruparea dreptății sociale în jurul ideii veche de secole a națiunii și a poporului”.
ACTUALIZARE 21.55: Jean-Luc Mélenchon, candidatul extremei stângi, care a obținut peste 20% din voturi, și-a îndemnat electoratul să nu o voteze în turul doi pe Marine Le Pen.
„Știm pe cine nu vom vota niciodată. Nu vă dați voturile pentru Madame Le Pen. Nu trebuie să-i dăm nici măcar un singur vot. Cred că acest mesaj s-a auzit acum foarte bine”, a spus Mélenchon, cotat cu 20,3% din voturi conform primelor stimări electorale după înciderea urnelor.
Declarația lui, scriu jurnaliștii de la The Guardian, nu este chiar același lucru cu a le cere alegătorilor săi să voteze pentru Emmanuel Macron.
ACTUALIZARE 21.50: La scrutinul de duminică, dreapta tradiţională (Republicanii) a înregistrat un scor slab fără precedent, prin Valérie Pécresse, de circa de 5%. O înfrângere zdrobitoare a suferit Partidul Socialist, a cărui candidată Anne Hidalgo este cotată cu 1,9-2,1% din voturi.
Unii candidaţi - precum comunistul Fabien Roussel, socialista Anne Hidalgo sau ecologistul Yannick Jadot - au chemat imediat la un baraj în turul doi contra lui Marine Le Pen, iar Valérie Pécresse a declarat că va vota pentru Emmanuel Macron, transmite Agerpres.
ACTUALIZARE 21.40: Absenteismul la vot a fost puternic, între 26,2% şi 29,1%, ilustrând neîncrederea tot mai mare a francezilor în clasa politică. În 2017, rata absenteismului a fost de 22,2%.
ACTUALIZARE 21.35: Eurodeputatul Guy Verhofstadt a scris pe twitter că adevărata bătălie abia a început și urmează două săptămâni pentru a ține aliații lui Putin departe de Elysée!
ACTUALIZARE 21.30: Pe twitter au apărut imagini cu bucuria susținătorilor lui Emmanuel Macron.
Știre inițială
Potrivit primului exit-poll după închiderea urnelor, Emmanuel Macron a obținut 28,1%, iar Marine Le Pen 23,3% din voturi. În 2017, primele estimări după închidera urnelor de vot din primul tur al algerilor preidențiale îi indicau în frunte tot pe cei doi, Macron fiind cotat cu 24% din voturi la acea vreme, în timp ce 21% din sufragii erau direcționate către Marine Le Pen.
Cei doi sunt urmați de Jean-Luc Mélenchon, cu 20.2%, și de Eric Zemmour, cu 7.1%, potrivit proiecțiilor institutului de sondare Ipsos, citat de BBC News și Politico Europe.
Prezența națională la vot a fost de 73,5%, față 78,6%, cât a fost în 2017. În capitală, la Paris, au ieșit la urne 71% dintre francezi, mai puțin cu 12% față de primul tur al algerilor prezidențiale din 2017.
Ce rezultate anunță primele exit-poll-uri:
- Emmanuel Macron - 28,1% / Marine Le Pen - 23,3% - proiecțiile institutului de sondare Ipsos
- Emmanuel Macron - 28,6% / Marine Le Pen - 24,4% - proiecțiile Ifop-Fiducial
Diferitele sondaje de ieșire din sondaj au cifre ușor diferite, dar toate arată în mod clar că actualul Emmanuel Macron și liderul de extremă dreapta Marine Le Pen au ajuns în turul doi, așa cum au fost prezis pe scară largă de sondajele de opinie de-a lungul campaniei.
Francezii au avut de ales între nu mai puțin de 12 candidați la alegerile prezidențiale de duminică, însă doar câțiva au fost cotați cu o intenție de vot semnificativă pentru scrutinul în care președintele Emmanuel Macron caută să obțină un nou mandat de 5 ani.
Așa cum anticipau sondajele de electorale din ultimele zile, în turul doi se vor înfrunta preşedintele actual Emmanuel Macron (La République en marche, LREM) şi candidata de extremă dreaptă Marine Le Pen (Rassemblement national, RN).
Emmanuel Macron a votat împreună cu soţia sa, Brigitte, în staţiunea litorală Le Touquet-Paris-Plage, în nordul ţării, unde a fost întâmpinat la secţia de votare de o mulţime de suporteri.
La mijlocul zilei (ora 10.00 GMT), rata de participare era de 25,48%, cu trei puncte procentuale sub cea din 2017 (28,54%), potrivit cifrelor Ministerului de Interne de la Paris.
Totuşi, participarea o depăşea cu patru puncte pe cea consemnată la aceeaşi oră pe 21 aprilie 2002 (21,39%), când s-a înregistrat recordul de absenteism la un prim tur al prezidenţialelor.
Participarea la vot până la ora 17.00, în primul tur al alegerilor prezidențiale franceze, era de 65%, potrivit cifrelor anunțate de Ministerul de Interne, o scădere de 4,4 puncte procentuale comparativ cu prezența înregistrată la aceeași oră la scrutinul din 2017 (69,42%).
Această prezenţă este în schimb cu 6,5 puncte procentuale mai mare decât cea din 2002 (58,45%), anul în care s-a înregistrat recordul absenteismului la un prim tur al alegerilor prezidenţiale.
Un exit poll realizat de publicația La Libre din Belgia și publicat cu doar două ore înainte de închiderea urnelor din marile orașe franceze și cu doar o oră înainte de închiderea urnelor din zonele rurale ale Franței europene arăta că Macron și Le Pen sunt la egalitate. Ambii ar strânge câte 24% din voturi, fiind urmați de Jean-Luc Melenchon, candidatul de extremă stângă, care ar ocupa poziția trei cu 19% din voturi. În spate s-ar afla Valerie Pecresse și Eric Zemmour, care ar obține fiecare câte 8% din voturi.
În Franța, publicarea sondajelor la ieșirea din urne până la închiderea secțiilor de votare este interzisă prin lege, motiv pentru care astfel de informații apar doar în presa belgiană. Rezultatele de tip exit-poll se dau în site-uri franceze din Belgia, unde nu intervine legea franceză.
O campanie dominată de război
Ceea ce inițial s-a simțit ca niște alegeri centrate pe probleme de migrație și securitate, cu extrema dreaptă dominând discursul politic, a devenit în ultimele săptămâni mai mult un vot concentrat pe preocupări economice.
Sondajele pre-electorale indicau că majoritatea francezilor s-au îngrijorat că costul vieții a crescut sub președinția lui Macron, chiar dacă economia în general a rezistat pandemiei de coronavirus și altor crize.
Războiul din Ucraina a stârnit, de asemenea, îngrijorări tot mai mari cu privire la creșterea inflației, creșterea prețurilor la energie și pensiile insuficiente.
De altfel, războiul început de Vladimir Putin în Ucraina a dominat știrile în Franța și a umbrit în mare parte campania electorală. Președintele în exercițiu, Emmanuel Macron, a fost acuzat că și-a folosit statutul de lider în timp de război și de coordonator al răspunsului Europei la agresiunea rusă pentru a evita să se confrunte cu oponenții săi.
Deși unii analiști subliniau că această cursă electorală va fi câștigată de Emmanuel Macron fără emoție, competiția s-a redeschis în ultimele săptămâni după avansul principalului său oponent, Marine Le Pen, lidera de extremă dreaptă cu o platformă anti-UE, anti-NATO și pro-Rusia, care ar provoca un cutremur la nivel global dacă ar câștiga, aproape la fel de mare ca victoria lui Donald Trump în alegerile prezidențiale americane din 2016, scrie New York Times.
Marine Le Pen, care a lucrat pentru a-şi corecta imaginea, chiar dacă proiectul său rămâne „radical” în ce priveşte migraţia şi instituţiile, a urcat cu două puncte în ultima săptămână, ajungând la 22% din intenţiile de vot, în timp ce scorul lui Macron a scăzut cu două puncte până la 26%, conform celui mai recent barometru OpinionWay-Kéa Partners de joi.
Într-un miting de campanie la Perpignan, în sud, Marine Le Pen l-a atacat joi seara pe Emmanuel Macron şi a afirmat că „alternativa este simplă: va fi fie dizolvarea într-o mare magmă mondială via o Uniune Europeană care este preludiul ei, fie afirmarea Naţiunii” ca „spaţiul cel mai protector pentru ai noştri”.
La rândul său, preşedintele Macron a susţinut, într-un interviu publicat vineri în cotidianul Le Parisien, că „elementele fundamentale” ale candidatei Le Pen „nu s-au schimbat”. „Are un program rasist, de o mare brutalitate și prin care vrea să divizeze societatea”. „Marine Le Pen are un program social mincinos, pentru că nu ea îl finanţează”, a adăugat președintele francez Emmanuel Macron.
Reeditarea finalei prezidențiale din 2017
Consiliul Constituțional francez va valida rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale până cel târziu pe 14 aprilie, dată până la care trebuie să anunțe cei doi candidați care s-au clasat pe primele două locuri în opțiunile de vot ale alegătorilor francezi.
Campania electorală pentru turul doi al alegerilor va începe pe 15 aprilie, televiziunile franceze fiind obligate să le aloce celor doi candidați timp egal de emisie până pe 22 aprilie, dată după care sunt obligate din nou să păstreze 44 de ore de „tăcere electorală” (fără declarații ale candidaților sau sondaje de opinie) până la închiderea urnelor.
Francezii își vor alege președintele pe 24 aprilie însă, la fel ca în primul tur, votarea va începe mai devreme cu o zi în unele teritorii de peste mări și în Americi.
Cei doi candidați din turul doi se vor înfrunta și într-o dezbatere televizată înainte de al doilea tur de scrutin.
Dacă președintele Macron nu va fi reales, noul președinte va avea timp până pe 13 mai pentru a prelua funcția. Apoi, atenția se va îndrepta către alegerile pentru Adunarea Națională. Toate locurile de acolo vor fi puse în joc, într-un sistem similar de vot în două tururi, pe 12 și 19 iunie.
Citește și: Cum a învins războiul lui Putin „vestele galbene” și noile staruri politice din Franța
Editor : Marco Badea
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
