FMI avertizează: Legea salarizării aduce costuri duble
Legea salarizării unitare are un impact bugetar de 61,2 miliarde lei, adică 6,6% din PIB, au calculat oficialii FMI în ultimul raport realizat pe baza consultărilor anuale cu guvernul României. Experţii avertizează că impactul va fi de două ori mai mare decât estimează autorităţile de la Bucureşti. Reprezentanţii Ministerului Muncii au anunţat că această lege va presupune cheltuieli suplimentare de 31 de miliarde de lei în 2022.
Legea salarizării unitare realizate de Guvern va avea un impact bugetar semnificativ, urmând să aducă în următorii ani cheltuielile cu salariile publice ale României peste media țărilor emergente din Uniunea Europeană, au afirmat oficialii FMI în ultimul lor raport privind economia României, dat publicității joi.
”Impactul fiscal estimat al legii este semnificativ. În timp ce unele creșteri ale salariilor din sectorul public ar putea fi justificate, legea ar ridica cheltuielile salariale cu mult peste nivelurile economiilor emergente până în 2022”, spune FMI.
Astfel, în prezent, cheltuielile cu salariile din sectorul public sunt de 7,5% din PIB, față de 9% din PIB, dar vor ajunge cu 2,5-3 puncte procentuale față de nivelul întâlnit în țările vecine. „Costul total din lege este de 61,2 miliarde RON sau 6,6% din PIB, ceea ce se traduce printr-un impact net asupra bugetului (după contribuțiile la impozite și asigurări sociale) de aproximativ 2,6% din PIB în plus față de ceea ce este implicat în scenariul de bază”, spune FMI.
Recomandările FMI
O lege a salarizării unice ar trebui să fie „accesibilă și implementată treptat, în conformitate cu spațiul fiscal disponibil”. Aceasta ar trebui să introducă „o structură simplificată a rețelei salariale”, iar salarizarea ar trebui făcută în funcție de „responsabilitatea, complexitatea și calificarea locului de muncă”.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
FMI recomandă evaluarea salariilor din sectorul privat pentru a se asigura că salariile publice sunt în linii mari aliniate la condițiile pieței muncii. Trebuie stabilite mai degrabă plafoane pentru bonusuri și salarii de performanță decât niveluri obligatorii.
Legea salarizării unice stabilește o rețea de salarizare și prevede o creștere a salariilor pentru cei care se află în prezent sub nivelul rețelei. Salariile care depășesc în prezent nivelul rețelei vor fi înghețate. Grila de salarizare include toate funcțiile de serviciu din sectorul public și le clasifică în șapte categorii ocupaționale, cu un coeficient propus de 12 între salariul cel mai înalt și cel mai mic.
Salariile cresc automat pentru fiecare funcție de post, rezultând o creștere medie anuală estimată de 1,8% în primii 10 ani. Legea prevede, de asemenea, o componentă variabilă (bonusuri) de până la 30% din remunerația totală la nivel instituțional. În plus, aceasta crește fondul de prime care urmează să fie distribuit pe baza performanțelor de la 2 la 5 la sută din totalul facturii salariale.
„Nu este clar faptul că coeficienții reflectă o evaluare globală a locului de muncă care asigură echitatea salariilor sau că scalele de echivalență au fost calibrate pentru sectorul privat”, spune FMI.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
