De ce fug investitorii de Europa de Est

IT-iştii din Bucureşti sunt atrași de companii cu salarii mari şi vouchere la SPA, în Praga casierii de la Lidl au primit o mărire salarială de 25%, iar în Ungaria până şi angajaţii de la McDonalds primesc locuinţă. Asta pentru că altfel nu acceptă nimeni jobul. Est-europenii au încetat să mai lucreze pe salarii mici și fără beneficii suplimentare. Astfel, companiile străine au ajuns la concluzia că fie își închid afacerea, fie se gândesc din prima să investească în ţări mai ieftine.

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Amendă uriașă: 45.000 de lei pentru un timișorean care a dat foc deșeurilor în spatele curții

Rafael Nadal s-a retras

Europa de Est nu mai e periferia ieftină a Uniunii. Motivul nu este că angajaţii şi-ar fi crescut pretenţiile ci faptul că regiunea se confruntă cu un deficit uriaş de forţă de muncă - pornind cu inginerii şi terminând cu instalatorii.

Potrivit Bloomberg, în ultimii doi ani, numărul locurilor de muncă neocupate a crescut cu aproape 60% în România, cu 160% în Cehia şi cu 230% în Letonia. Procente mari sunt şi în Croaţia, Polonia, Slovenia, Ungaria, Lituania, Slovacia, Bulgaria.

Investiții retrase din cauze lipsei de forță de muncă

Întreaga Europă de Est le dă bătăi de cap investitorilor. Consultanţii de la PriceWaterhouseCoopers spun că directorii marilor companii pierd nopţile gândidu-se cum să găsească angajaţi fiindcă altfel toate investiţiile din ţară sunt bani pierduţi.

Sutele de mii de locuri de muncă la care nu aplică nimeni cresc salariile, însă în acelaşi timp pun în pericol investiţiile viitoare.

Cu doar câteva zile în urmă compania germană de cablaje auto Elektrokontakt a renunţat să mai investească 18 milioane de euro într-o fabrică din Târgu-Jiu, deşi jumătate din sumă urma să fie acoperită de un ajutor de stat. Nemţii nu au găsit îndeajuns de mulţi oameni în Gorj pentru viitoarea fabrică şi spun că deja la celelalte fabrici pe care le au în Arad cheltuielile cu angajaţii au crescut prea mult.

Tot din cauza deficitului de muncitori şi Ungaria a pierdut recent o investiţie urişă in industria auto, iar în Slovacia, Kia spune că primeşte de cele mai multe ori aplicaţii de la muncitori prost pregătiţi şi dezinteresaţi. De multe ori doar asta a mai rămas pe piaţă.

Demografia, inamicul companiilor prezente în Europa de Est

Peste două milioane de români au plecat din ţară după Revoluţie iar Letonia şi Lituania şi-au pierdut 10% din populaţie. Aşa se face că oferta de forţa de muncă este mică, iar cererea mare. Salariile cresc rapid însă sunt rupte complet de câştigurile de productivitate.

În România salariile au urcat în ultimul an cu 14% iar în Lituania estimarea e că până în 2019 vor creşte cu 6,5% pe an -de două ori mai repede decât va creşte productivitatea. Acest dezechilibru pe viitor poate frâna investiţiile în Est şi mai ales creşterea economică care, după intrarea în UE, a fost, în cazul celor mai multor ţări, dublă comparativ cu statele din Vest.

Totuşi, Europa de Est mai are timp să-şi crească productivitatea. Salariile sunt încă mici faţă de Occident - 7 euro pe oră în Ungaria comparativ cu 32 în Germania. Aşa se face că Jaguar Land Rover deschide totuşi o uzină nouă în Slovacia, iar Mercedes se extinde în Ungaria.

Deficitul de muncitori şi lipsa productivităţii însă cer soluţii.

Învăţământul din Europa de Est începe să fie racordat la rigorile pieţei muncii, iar guvernele fac eforturi să aducă înapoi emigranţii. Momentan însă fără succes.