Sistemul medical are o reacție dură la adresa celui de justiție, după ce doi medici care lucrau în Secția de Anestezie și Terapie Intensivă (ATI) de la Spitalul Sf. Pantelimon au fost acuzați de procurori de crimă cu premeditare. Colegii lor au anunțat inițial că își vor da demisia în bloc, iar reprezentanții asociațiilor profesionale critică modul în care anchetatorii au interpretat situația din punct de vedere științific. În paralel, medicii cer ca acest caz să fie clarificat cât de repede se poate pentru a „atenua impactul pe care o astfel de incertitudine o poate aduce populației”, după cum a subliniat Radu Țincu, medic ATI, pentru Digi24.ro.
„Cred că ceea ce se întâmplă acum în spațiul public e o pierdere a încrederii populației în sistemul de sănătate. Anchetele să se finalizeze repede cu concluzii clare, pentru a atenua din impactul pe care o astfel de incertitudine o poate aduce populației. Nu putem rămâne timp de 2-3-5 luni de zile cu această incertitudine, dacă într-adevăr a existat această acuzație de omor sau e doar o supoziție. Va trebui clarificată în timp scurt, pentru a da posibilitatea populației să își recapete încrederea în sistemul de sănătate publică”, a declarat Radu Țincu, medic primar de Terapie Intensivă, pentru Digi24.ro.
O reacție mai dură a avut-o președintele Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă - medicul Șerban Bubenek. În direct la Digi24, acesta a acuzat procurorii care instrumentează cazul de la Sf. Pantelimon că au interpretat „greșit” intervenția celor două doctorițe acuzate, acum, de omor calificat.
„În acest caz specific, tocmai în acest caz specific, e o interpretare, după părerea mea, cu o experiență modestă de 40 de ani, o interpretare greșită - nu vine din rea voință, decât din necunoașterea stării de șoc - sunt doctori care învață o viață întreagă - cele două colege ale noastre sunt oameni tineri, posesori ai diplomei europene de anestezie, printre cei 200 de români care au o recunoaștere a specializării lor la nivel european. Câți alți colegi pot să spună acest lucru?”, susține președintele Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă.
Acuzațiile procurorilor „nu reflectă neapărat adevărul”, a transmis și Gabriel Diaconu, medic psihiatru și consilier al ministrului Sănătății, Alexandru Rafila.
„Același diavol stă în detalii, și de bună seamă rămân lucruri de descris, explorat și expertizat (...) Da, procurorii propun că, în cazul de la Sf. Pantelimon, intenția medicilor a fost criminală. Dacă beneficiul secundar - să zicem - era să doarmă garda liniștită, vorbim de o situație extremă, care cere un maxim de pedeapsă. Sau dacă beneficiul secundar ar fi fost un alt fel de folos, bunăoară alt pacient care să fie prioritizat pe patul eliberat. E o altă situație nemernică”, a scris, pe Facebook, medicul Gabriel Diaconu.
Procurorii acuză medici de crimă cu premeditare. Un specialist infirmă acuzațiile
Informația despre cele peste 20 de morți suspecte de la Spitalul Sf. Pantelimon din Capitală a apărut în prima jumătate a lunii aprilie. Tot atunci au intrat pe fir și procurorii. Câteva luni mai târziu, pe 7 august, a venit și concluzia anchetei. Două doctorițe au fost acuzate, printre altele, de omor calificat cu premeditare. Între timp, ele au fost și arestate preventiv.
„Având ca scop provocarea decesului unor pacienţi care necesitau terapie intensivă, dar cu privire la care inculpatele apreciau că nu mai este oportună menţinerea în viaţă, acestea au conceput şi pus în executare un plan ce consta în reducerea bruscă a dozei de noradrenalină (substanţă esenţială în terapie intensivă, cu rol în menţinerea tensiunii arteriale), cu consecinţa scăderii tensiunii arteriale, urmată de stop cardio-respirator”, au mai transmis procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București.
CITEȘTE ȘI: Procurorii fac precizări în dosarul doctoriţelor Spitalului Sf. Pantelimon acuzate de omor calificat cu premeditare
Anchetatorii au pus cap la cap mai multe detalii tehnice și medicale în cazul unui singur pacient, internat în stare gravă la ATI în luna martie. Ei susțin că acesta a murit după ce i s-a redus „brusc”, de două ori în câteva zile, doza de noradrenalină, o substanță care se administrează pentru a menține tensiunea arterială în parametri normali.
Șerban Bubenek a comentat ceea ce au transmis public procurorii și susține că, din punct de vedere științific, dozele ridicate de noradrenalină nu pot fi administrate pe perioade mari de timp, ci trebuie revenit la doze obișnuite.
Demisii în bloc anunțate de la Sf. Pantelimon. Cu ce se confruntă personalul de la ATI
Inițial, șefa secției de ATI de la Spitalul Sf. Pantelimon a anunțat că toți medicii care lucrează în secție vor demisiona, după ce își tratează ultimii pacienți internați. Florina Pompilian a acuzat „presiuni” care se pun asupra lor.
„E inacceptabil să lucrăm în astfel de condiții, presiunea e foarte mare pe noi. Acum a explodat. E inadmisibil să se facă public că noi avem doctorițe criminale”, a declarat, joi, șefa secției ATI de la Spitalul Sf. Pantelimon.
Medicul Radu Țincu a explicat, pentru Digi24.ro, ce presupune munca într-o secție de Anestezie și Terapie Intensivă. Acesta arată că pacienții care ajung internați într-o astfel de secție se află în stare critică și „necesită îngrijire continuă și supraveghere continuă”.
„Sunt condiții de presiune imensă. În toate țările din lume, medicii de terapie intensivă sunt supuși riscului de a dezvolta burnout și epuizare la locul de muncă, medici care ajung să sufere de unele patologii, cum ar fi insomnie, pentru că programul de gărzi, extrem de intens și atât de frecvent, cum se întâmplă în multe spitale deficitare duce la tulburări de somn”, a declarat medicul Radu Țincu.
În plus, potrivit specialistului, personalul are nevoie și „de o implicare emoțională foarte importantă”, pe lângă munca fizică.
„Dincolo de munca fizică, există un impact psiho-emoțional, lupta dintre viață și moarte, există durerea pe care o resimțim cu toții, atât a pacienților, dar și relaționarea cu familiile. E foarte greu să explici familiilor anumite aspecte care țin de decesul unui pacient, de complicațiile care pot să apară și care, într-un final, duc la pierderea vieții acestor oameni”, a adăugat specialistul ATI.
Pe lângă toate acestea, personalul de la ATI se confruntă și cu problemele sistemului român de sănătate. De la instalații și echipamente care pun în pericol viața pacienților și a personalului medical deopotrivă, la deficitul de medici care trebuie acoperit prin ture și gărzi suplimentare.
„Deficitul nu e doar oboseală și epuizare, ci temporizarea unor pacienți, amânarea unor pacienți, dar și riscul de malpraxis. Un medic care face 12 gărzi pe lună în mod clar acumulează o stare de oboseală și poate să și greșească în procesul medical”, a mai precizat dr. Radu Țincu.
Despre demisiile anunțate la Sf. Pantelimon, Radu Țincu arată că un astfel de gest ar bloca activitatea spitalului, dar este de părere că, după ce va trece presiunea publică, medicii își vor revizui decizia.
După o întâlnire cu ministrul Alexandru Rafila, șefa secției ATI de la Sf. Pantelimon a anunțat că personalul medical nu va mai demisiona.
„Am ajuns la concluzia că, într-adevăr, nu putem să renunțăm dintr-o dată. Suntem dispuși să ne continuăm cu efort activitatea (...) Suntem oameni care ne desfășurăm activitatea în mod corect (...) Facem gărzi, vedem cât de severă va fi presiunea. Nu se poate lucra în astfel de condiții (...) Nu șantajăm pe nimeni”, a transmis Florina Pompilian.
Anchete pe bandă rulantă încă din aprilie. Ce spune ministrul Sănătății
Tot în aprilie, inclusiv de la vârful Ministerului Sănătății, au fost anunțate mai multe anchete: una a Corpului de Control al Ministerului, una internă și una realizată de Colegiul Medicilor.
Niciuna dintre cele trei anchete nu a descoperit nereguli în ceea ce privește activitatea medicilor din ATI. Menționăm, însă, că ancheta Ministerului a fost făcută din punct de vedere administrativ, nefiind verificat actul medical în sine.
Despre ancheta internă făcută de spital, managerul care a demisionat, Bogdan Socea, susține că a fost făcută de cinci medici „cu renume din spital” și că a vizat aspecte medicale.
„Procuratura are cu totul alte mijloace de probă (...) Medicii care au făcut parte din comisia internă nu au avut aceleași instrumente la dispoziție (n.r. ca procurorii) (...) Nu au mers doar pe declarații. Au mers și pe studierea foilor de observații”, a declarat managerul care a demisionat de la Sf. Pantelimon.
„Comunicare defectuoasă între conducerea unității și persoanele în cauză”, a fost principala concluzie a Corpului de control al Ministerului Sănătății.
„Nu a existat niciun fel de suspiciune că a existat vreo abatere de la (...) protocoale sau că cineva în mod intenţionat (...) ar fi făcut un act deliberat de a suprima sau de a reduce în scopul criminal”, era și concluzia anchetei Colegiului Medicilor.
Inițial, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, insinua că acuzațiile legate de morțile suspecte de la Sf. Pantelimon ar fi „reglări de natură personală pe spatele pacienților”.
Anunțul făcut miercuri de procurori a readus cazul în spațiul public, iar conducerea Spitalului Sf. Pantelimon a demisionat. Ministrul Alexandru Rafila, medic la rândul lui, a catalogat comunicatul procurorilor drept „revoltător”.
„Pleacă de la niște premise care pentru mine, ca medic, sunt de necrezut, ucidere nu din culpă, ci cu premeditare. Sunt acuzații extrem de grave și dacă se confirmă, sunt fără precedent. Trebuie sancționate ca atare”, a declarat ministrul Sănătății la Digi24.ro.
Mai mult, acesta susține că nu are de ce să demisioneze, citează acuzațiile procurorilor și arată că nu e responsabilitatea Ministerului Sănătății, deși spitalul Sf. Pantelimon din București se află în subordinea instituției. La nivel general, în decurs de un an, prin spital trec în jur de 15.000 de pacienți.
