Specialiştii în comunicare spun că politicienii se reorintează spre comunicarea prin reţele de socializare pentru că electoratul activ s-a mutat în această zonă.
„Dacă stai în faţa televizorului şi asculţi ce ţi se spune nu ai sentimentul că participi. Noile mijloace de comunicare în masă, care ţin de mediul virtual, online, sunt într-o ofensivă extraordinar de rapidă. Nu s-a cunoscut în istoria umanităţii un astfel de proces istoric, accelerat. În noul context social comunicarea politică trebuie să se adapteze, dacă nu vrea să piară”, explică Dumitru Borţun, specialist în comunicare.
Totuşi,specialiştii atrag atenţia că există şi riscul pierderii contactului şi, implicit, a influenţei asupra unui segment al electoratului.
„Dacă ţaţa Floarea sau ţaţa Lina este interesată de mesajul politic, ea poate să deschidă radioul sau televizorul. I-aş sfătui pe politicieni să nu se limiteze la reţelele de socializare, adică la noile media. Ei trebuie să continue să folosească mijloacele de comunicare mai vechi, mai ample, pentru că ating publicuri mai diverse. Nu toată populaţia României înseamnă tineret sub 25 de ani, ca să nu mai zic de cei sub 15 ani, care nici pe Facebook nu mai intră, spun că e demodat", afirmă Dumitru Borţun.
Pe ansamblu, însă, 2014 a fost anul care a oficializat comunicarea cu ajutorul reţelelor de socializare a unor decizii politice importante. Pe Facebook sau Twitter s-au anunţat întâlnirile dintre preşedinte Klaus Iohannis şi premierul Victor Ponta, numirea senatorului Mihai Răzvan Ungureanu în funcţia de consilier personal al şefului statului, dar şi întâlniri lui Klaus Iohannis cu diverşi miniştri ai cabinetului Ponta.