După ce s-au opus categoric revizuirii legii fundamentale în timpul guvernării PDL, atunci când nu aveau majoritate, liberalii şi social-democraţii au acum propria variantă de modificare a acesteia. Victor Ponta a anunţat câteva din prevederile pe care le va conţine Constituţia.
Cel mai mult a insistat pe îngrădirea puterilor şefului statutului.
„Niciun alt preşedinte să nu aibă mai multă putere decât îşi doresc oamenii", a declarat şeful guvernului chiar în primele zile ale lui 2013.
Printre altele, asta înseamnă ca preşedintele să fie obligat să-l numească premier pe cel propus de majoritatea care a câştigat alegerile.
Tot în viitoarea Constituţie va fi prevăzută şi reorganizarea administrativă a ţării: gruparea celor 41 de judeţe în opt regiuni, care să fie conduse fiecare de câte un preşedinte. În viziunea lui Victor Ponta, şefii regiunilor vor fi aleşi de primari, nu de cetăţeni.
În ceea ce priveşte doleanţele maghiarilor pentru individualizarea Ţinutului Secuiesc, prim-ministrul a exclus această variantă. O altă modificare a legii fundamentale îi priveşte pe parlamentari: Victor Ponta vrea scurtarea vacanţei lor de la trei luni pe an la numai două.
Curtea Constituţională va avea şi ea de pierdut de pe urma revizuirii. Victor Ponta vrea ca deciziile Curţii să poată fi anulate de Parlament cu o majoritate de două treimi. Totodată, judecătorii constituţionali nu vor mai fi numiţi politic, ca în prezent, ci din rândurile magistraţilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Nu în ultimul rând, problema referendumului va fi introdusă în viitoarea lege fundamentală. Victor Ponta a declarat că numărul minim de votanţi care trebuie să se prezinte la urne pentru ca referendumul să fie valid trebuie prevăzut în Constituţie, iar românii din afara graniţelor ţării nu ar mai trebui luaţi în calcul.
Şeful Guvernului a anunţat şi calendarul revizuirii legii fundamentale: în februarie constituirea unui forum constituţional din membri ai societăţii civile, care să pregătească o schiţă a viitoarei constituţii până în luna aprilie. Apoi începerea dezbaterilor în parlament, iar în luna iulie a acesui an, referendum pentru aprobarea noii legi fundamentale.