Exclusiv Surse: România pierde procesul cu Gabriel Resources pentru Roșia Montană. Ar trebui să plătim cel puțin 2 miliarde de dolari

România se așteaptă ca pe 10 februarie să piardă procesul intentat de Gabriel Resources țării noastre pentru aurul de la Roșia Montană, după scandalul prin care locația a fost introdusă în patrimoniul UNESCO.

Deschide galeria foto

,

Surse guvernamentale au declarat că subiectul a fost discutat miercuri în ședința de Guvern, Marcel Ciolacu și ministrul Finanțelor așteptându-se ca România să fie obligată sa plătească cel puțin două miliarde de dolari.

Sursele citate au declarat pentru Digi24.ro că cei care ar trebui să plătească sunt „Dacian Cioloș și cei care au provocat scandalul Roșia Montană”, existând la nivelul Guvernului o mare nemulțumire legată de efortul financiar pe care România trebuie să îl facă, având în vedere problemele deja existente cu deficitul bugetar excesiv.

În procesul cu statul român, Gabriel Resources a solicitat inițial prin actele depuse la dosar despăgubiri în valoare de 3,3 miliarde de dolari.

Compania a anunțat, într-un comunicat de presă, că tribunalul de arbitraj din cadrul Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții al Băncii Mondiale (ICSID) a declarat procedura închisă pe 14 septembrie 2023.

„Compania a inițiat arbitrajul în fața ICSID în iulie 2015, în temeiul tratatelor bilaterale de investiții Canada-România și Regatul Unit-România, ca urmare a refuzului ilegal al României de a autoriza proiectul minier de la Roșia Montană din România”, a afirmat compania.

Sentința se va da pe 10 februarie

Sentința se va da pe 10 februarie.

În 2013, zeci de mii de oameni au ieșit în stradă și au protestat timp de trei săptămâni față de exploatarea aurului de la Roșia Montană, care ar fi distrus zona.

În mai multe orașe din țară, inclusiv în București, dar și în străinătate, s-au organizat acțiuni de protest față de proiectul legislativ adoptat de Guvernul Ponta, care a fost trimis atunci la Parlament în vederea exploatării aurului la Roșia Montană.

În iunie 2017, compania canadiană, acționarul majoritar Roșia Montană Gold Corporation, a chemat România în instanță la un Tribunal al Băncii Mondiale, unde a invocat pierderi de miliarde de dolari din cauză că Guvernul de la Bucureşti a decis să nu aprobe exploatarea minei de aur Roşia Montană.

Comitetul Patrimoniului Cultural UNESCO a decis, în iulie 2021, înscrierea sitului Roșia Montană în Patrimoniul cultural imaterial al umanității și în Patrimoniul mondial în pericol, ceea ce înseamnă oprirea oricărui proiect de exploatare minieră.

De asemenea, scandalul Roșia Montană a fost punctul din care a pornit succesul USR. Mișcarea „Uniți Salvăm” a fost rampa de lansare pentru succesul ulterior înregistrat de partid în alegeri.

Controversatul miliardar Beny Steinmetz, condamnat în dosarul „Ferma Băneasa”, printre investitorii proiectului de la Roșia Montană

Localitatea Roşia Montană, din judeţul Alba, a devenit cunoscută în 1997. În acel an, autorităţile au acordat licenţa de concesiune pentru exploatarea minereurilor de aur şi argint din zonă companiei de stat Minvest Deva, pe o perioadă de 20 de ani. După patru luni, licenţa a fost transferată companiei cu capital majoritar privat Euro Gold Resources, care în 2000 şi-a schimbat numele în Roşia Montană Gold Corporation.

Compania a fost înfiinţată special pentru exploatarea zăcământului de la Roşia Montană. Acţionarii firmei: compania canadiană Gabriel Resources şi Minvest Deva.

Compania din Canada a fost controlată de nume importante din business-ul mondial, precum John Paulson, Thomas Kaplan şi Beny Steinmetz, condamnat la 5 ani de închisoare în dosarul „Ferma Băneasa”.

Gabriel Resources: Zăcământul de la Roșia Montană conține 300 de tone de aur și 1.600 de tone de argint

Conform Gabriel Resources, din zăcământul de la Roşia Montană se pot extrage 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint. Valoarea acestora era, în 2013, estimată la peste 16 miliarde de dolari. Controvesată este însă modalitatea de extragere a metalelor preţioase - cu ajutorul cianurilor. Organizaţiile ecologiste au susţinut că procedeul este dăunător pentru mediu, dar şi pentru locuitorii din zonă. În plus, acestea au atras atenţia că extinderea minei va distruge o parte a vechilor galerii romane, dar şi patru vârfuri montane.

În 2013, canadienii au fost la un pas să primească undă verde pentru demararea activităților miniere, după ce guvernul Victor Ponta a publicat un proiect de lege privind exploatarea auriferă, care includea o redevență de 6%, însă protestele de stradă au determinat statul român să oprească orice demers în acest sens.

În 2014, Gabriel Resources a amenințat că va da România în judecată și va cere despăgubiri de miliarde de dolari. Presa canadiană atrăgea atenția că:

Arbitrajul comercial internaţional în general, iar cel de arbitraj împotriva guvernelor în particular, are succes tot mai mare, câştigând teren chiar în faţa litigiilor tradiţionale derulate în tribunal. Cazurile de arbitraj comercial internaţional sunt judecate cu uşile închise, tind să fie mai scurte decât litigiile la tribunal şi conduc la decizii finale la care nu se poate face apel, chiar dacă nu sunt în mod obligatoriu mai ieftine.

Un an mai târziu, amenințările Gabriel Resources au devenit realitate: compania a dat în judecată statul român la curtea de arbitraj de la Washington.

Pe 4 ianuarie 2017, în ultima zi a guvernului Dacian Cioloș, România a depus dosarul Roșia Montană la UNESCO. Dosarul a fost pregătit de fosta ministră a Culturii, Corina Șuteu.

Guvernul PSD condus de Mihai Tudose, care i-a urmat lui Cioloș, a dorit retragerea dosarului.

„În ianuarie, înainte să plece, în ultimele zile, toată zona respectivă a declarat-o arie protejată natural și a trimis hârtiile la UNESCO. Adică, în traducere, „nu mai sapi o gropiță acolo nici să sapi după râme, că e arie protejată”, lucru care probabil că va conta la acel arbitraj”, a spus fostul premier Tudose despre decizia guvernului Cioloș.

În vara lui 2021, Roșia Montană a fost inclusă în patrimoniul UNESCO. Mai exact, Comitetul Patrimoniului Mondial al UNESCO a admis candidatura sitului Roşia Montană pentru a fi adăugat pe lista siturilor protejate de instituţie. Decizia a fost luată fără obiecții și fără amendamente. Peisajul cultural minier Roșia Montană a fost înscris în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

UNESCO recomandă ca exploatările miniere să fie evitate în zonă și să fie luate măsuri suplimentare pentru prezervarea sitului.

„Valoarea universală excepțională a Peisajului cultural minier Roșia Montană – cel mai important, extins și divers din punct de vedere tehnic complex subteran minier al antichității romane, împreună cu zonele de exploatare a minereului, zone de locuit, zone sacre, necropole – a fost, astfel, recunoscută pe baza criteriilor (ii), (iii) și (iv) definite de Convenția Patrimoniului Mondial. În același timp, situl a fost înscris în Lista Patrimoniului Mondial în Pericol, recunoscându-se, astfel, atât vulnerabilitatea sitului, cât și necesitatea luării de măsuri urgente de protecție.

În replică, compania minieră Gabriel Resources a spus că înscrierea acestui sit în patrimoniul UNESCO vine în contradicție cu „obligațiile” pe care România și le-ar fi asumat prin încheierea contractelor de investiții cu firma canadiană și zădărnicește șansele unei rezolvări amiabile a conflictului juridic.