Roşia Montană, 16 ani de controverse. Canadienii vor să extragă aur şi argint de peste 16 miliarde de dolari

Data publicării: 10.09.2013 05:40

rosia montana cariera carnic -Mediafax Foto-Ovidiu Dumitru Matiu-6

Sunt deja 16 ani de când trenează acest proiect. Şi tot atâţia ani de când împarte România în două. Pe de-o parte sunt ecologiştii, care se opun metodei de extracţie cu cianuri. De cealaltă parte sunt cei care pun în prim-plan nevoia de a dezvolta zona şi de a crea noi locuri de muncă.

Localitatea Roşia Montană, din judeţul Alba, a devenit cunoscută în 1997. În acel an, autorităţile au acordat licenţa de concesiune pentru exploatarea minereurilor de aur şi argint din zonă companiei de stat Minvest Deva, pe o perioadă de 20 de ani. După patru luni, licenţa a fost transferată companiei cu capital majoritar privat Euro Gold Resources, care în 2000 şi-a schimbat numele în Roşia Montană Gold Corporation.

Compania a fost înfiinţată special pentru exploatarea zăcământului de la Roşia Montană. Acţionarii firmei sunt compania canadiană Gabriel Resources şi Minvest Deva. Compania din Canada este controlată de nume importante din business-ul mondial, precum John Paulson, Thomas Kaplan şi Beny Steinmetz.

Se pot extrage 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint

Gabriel Resources estimează că din zăcământul de la Roşia Montană se pot extrage 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint. Valoarea acestora este în prezent de peste 16 miliarde de dolari.

Controvesată este însă modalitatea de extragere a metalelor preţioase - cu ajutorul cianurilor. Organizaţiile ecologiste susţin că procedeul este dăunător pentru mediu, dar şi pentru locuitorii din zonă. În plus, acestea atrag atenţia că extinderea minei va distruge o parte a vechilor galerii romane, dar şi patru vârfuri montane.

Academia Română contestă proiectul

Printre contestatarii proiectului se numără şi Academia Română. Reprezentanţii instituţiei susţin că "proiectul nu reprezintă o lucrare de interes public şi prin urmare nu justifică efectele colaterale negative şi riscurile implicate în proiect".

În replică, cei de la Gabriel Resources susţin că vor proteja moştenirea culturală a zonei şi vor asigura protecţia mediului. Reprezentanţii companiei canadiene au mai arătat că vor investi 2,5 miliarde de dolari pentru dezvoltarea proiectului, care va crea 3.600 de locuri de muncă. Beneficiile totale pentru țara noastră s-ar ridica la patru miliarde de dolari, din care 1,8 miliarde de dolari ar intra direct la bugetul de stat.

Redevenţa este de 6 la sută

Săptămâna trecută, Guvernul a aprobat proiectul de lege care permite exploatarea la Roşia Montană. Potrivit documentului, statul își va putea crește participația, de la aproape 20 la sută la 25 la sută, însă numai cu condiția emiterii la timp a tuturor autorizațiilor.

Roșia Montană Gold Corporation va plăti statului o redevență de 6 la sută din valoarea producției. Având în vedere valoarea metalelor preţioase ce vor fi extrase, statul va încasa mai puţin de un miliard de dolari.

Proiectul minier se va întinde pe o perioadă de 25 de ani. Doi ani sunt necesari pentru construirea infrastucturii de minerit, 16 ani pentru exploatarea propriu-zisă şi încă şapte ani pentru reabiliatarea zonei şi închiderea exploatărilor.

Acționarii Roşia Montană Gold Corporation

Minvest Deva - 19,31%

Gabriel Resources - 80,69%

Principalii acționari ai Gabriel Resources

Paulson & Company Inc (John Paulson) 16,00%

Electrum Strategic Resources (Thomas Kaplan) 15,73%

BSG Capital Markets PCC Limited (Beny Steinmetz) 15,63%

sursa: Bursa din Toronto

Resursele de la Roșia Montană

300 tone aur - 14,71 miliarde de dolari

1.600 t argint - 1,35 miliarde de dolari

Durata proiectului de la Roșia Montană