ANALIZĂ. De ce s-a alăturat UDMR frontului anti-Iohannis

Corupția nu va fi tolerată, dar „refuz să transform Ungaria în România”, spunea Viktor Orban acum doi ani. O declaraţie de principiu care, deşi făcută la Budapesta, pare să fi avut ecouri largi la Bucureşti. Unde, e tot mai limpede, atitudinea UDMR faţă de lupta anticorupţie se potriveşte de minune cu direcţia şerpuită trasată de premierul ungar. 

După ce şeful statului a declarat că vicepremierul Sevil Shhaideh şi ministrul Rovana Plumb ar fi trebuit să părăsească Executivul, Călin Popescu Tăriceanu şi Liviu Dragnea l-au atacat dur.

În trena celor doi a intrat, însă, şi Kelemen Hunor. "În mod cert, așteptările erau mai mari din partea comunității maghiare față de președintele Iohannis. Nimeni nu s-a așteptat la o mare revoluție din partea președintelui, dar nici nimeni nu s-a gândit că în mandatul lui se fac pași înapoi", a punctat, joi, liderul UDMR. 

Procedând astfel, Hunor a mai ratat o ocazie să tacă. Sub conducerea sa, formaţiunea a derapat dramatic în chestiunea consolidării statului de drept, diminuării corupţiei din politică, ori debranşării grupărilor de crimă organizată de la conducta bugetului. Hazardul moral caracterizează cel mai bine şi selecţia candidaţilor UDMR pentru alegeri, ori pentru numirea în funcţii publice la nivel local şi central.

De altfel, diferenţele dintre UDMR şi PSD, dintre UDMR şi ALDE tind spre zero. Consider că, din cele expuse mai jos, se poate deduce de ce se întâmplă asta, de ce Kelemen Hunor şi-a pus în buletinul politic numele lui Liviu Dragnea şi poza lui Călin Popescu Tăriceanu, ca atare, de ce a ajuns să servească interese personale şi de grup, iar nu interesul public. 

În acest sens, voi întocmi două liste, iar logica sugerează că prima decurge din cea de-a doua.

Iniţiative suspecte

Înaintea listei de persoane, iat-o aşadar pe cea cu tentativele UDMR (câteva din ele) de subminare a luptei anticorupţie şi relativizare a integrităţii în politică:

-introducerea unor obstacole majore în calea condamnării fugarilor (dedicaţie pentru Marko Attila, vezi mai jos). 

-primarii şi preşedinţii de CJ să nu mai fie incompatibili cu calitatea de comerciant persoană fizică

-dezincriminarea conflictului de interese

-în februarie, alianţă cu PSD şi ALDE pentru o "dezbatere amplă" a OUG 13, nu alături de PNL şi USR, care cereau respingerea imediată

-eliberarea mai rapidă a condamnaţilor plus cărţi contre libertate

-închisoare pentru magistraţii care au greşit

Politicienii UDMR cu probleme în justiţie, de-a lungul timpului

Laszlo Borbely, fost parlamentar, fost ministru. În primăvara lui 2012, DNA cere ridicarea imunităţii pentru punerea sub urmărire penală. Acuzaţii: trafic de influenţă şi fals în declaraţiile de avere, în formă continuată. Dar Parlamentul face scut în jurul lui Borbely, aşa că, spre deosebire de ceilalţi protagonişti din dosar, inclusiv consilierul său personal din perioada ministeriatului, Laszlo Borbely scapă cu decizie de netrimitere în judecată. Detalii AICI. În ianuarie 2015, DNA găseşte elemente suplimentare - o nouă infracţiune de trafic de influenţă - şi redeschide cercetarea în cazul lui Borbely. 

Zsolt Nagy, fost ministru. Condamnat definitiv, în februarie 2015, în dosarul privatizărilor strategice, execută acum patru ani de închisoare. A fost judecat pentru trădare prin transmitere de secrete şi subminarea economiei naţionale. Detalii AICI.

Rozalia Biro, fost viceprimar, propusă de UDMR ministru al Culturii şi vicepremier. În 2011, un raport ANI constată că Biro se află în conflict de interese şi sesizează parchetul. Biro contestă raportul, dar pierde procesul, fapt care conduce la continuarea anchetei de către procurori. Detalii AICI.

Antal Arpad, primar. Începând cu februarie 2016, anchetatorii susţin că edilul din Sfântu Gheorghe se face vinovat de infracțiunea de utilizare în alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice sau care urmează să fie rambursate din fonduri publice. Detalii AICI.

Csaba Borboly, preşedinte de CJ. Într-un dosar deschis în primăvara lui 2013, DNA formulează împotriva lui Borboly următoarea listă de acuzaţii: două infracțiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice, ambele în formă continuată, luare de mită în formă continuată, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, două infracțiuni de instigare la uz de fals, două infracțiuni de fals intelectual și denunțare calomnioasă. Detalii AICI.

Palffy Domokos, consilier judeţean. Este "coleg" de dosar cu Csaba Borbely, iar suita de acuzaţii e generoasă: conflict de interese în formă continuată; efectuarea de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, în formă continuată; instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată; participație improprie la fals intelectual.  Detalii AICI. 

Sofalvi Laszlo, fost vicepreşedinte de CJ. Dosar deschis de procurorii DNA în primăvara lui 2013, sub acuzaţiile de: abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată, instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice și o infracțiune de fals. Reţinut de procurori, a fost trimis în judecată, în toamna aceluiaşi an, alături de Csaba Borboly, Palffy Domokos şi alţii. Rechizitoriul AICI.

Olosz Gergely, fost deptuat, fost şef al ANRE. În toamna lui 2012, procurorii DNA îl trimit în judecată pentru trafic de influenţă, în formă continuată. Detalii AICI.

Karoly Kerekes, fost deputat. În februarie 2015, este condamnat definitiv la un an şi şase luni de închisoare cu suspendare. Potrivit rechizitoriului, a propus angajarea, la biroul lui parlamentar, a fiului său, a avizat cele două contracte individuale de muncă încheiate cu acesta şi a încheiat trei contracte civile de prestări servicii cu soţia sa şi cu fiul său. Detalii AICI.

Kiss Alexandru, fost vicepreşedinte de CJ. În primăvara lui 2014, DNA începe urmărirea penală împotriva acestuia, acuzându-l de următoarele: luare de mită, abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul foloase necuvenite, spălare a banilor (trei fapte). Detalii AICI.

Mate Andras Levente, fost deputat. Problemele sale încep în 2011, când ANI sesizează Parchetul General, solicitând cercetarea deputatului după ce şi-a angajat soţia la cabinetul parlamentar. În februarie 2015, este condamnat definitiv pentru conflict de interese, la şase luni de închisoare cu suspendare. Levente intra astfel în "lotul" de 43 de aleşi condamnaţi, trimişi în judecată sau cercetaţi din acel an. Detalii AICI.

Raduly Robert-Kalman, fost deputat, fost primar. DNA începe urmărirea penală împotriva acestuia în primăvara lui 2015, acuzându-l de următoarele: abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, (2 infracțiuni); instigare la infracțiunea de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit; conflict de interese. Detalii AICI. Trimis în judecată în acelaşi an, demisionează din funcţia de primar al municipiului Miercuea Ciuc.

Szoke Domokos, viceprimar. Acuzat în acelaşi dosar cu Raduly Robert-Kalman: abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, (4 infracțiuni), şi instigare la fals material în înscrisuri oficiale. Detalii AICI.

Tanczos Barna, senator, fost şef al Agenţiei Domeniilor Statului. În toamna lui 2014 este pus sub urmărire penală pentru: abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru altul un folos necuvenit în formă continuată (2 acte materiale) și fals intelectual în formă continuată (2 acte materiale). Detalii AICI. 

Sarolta Porszner, fost primar. Femeia a condus o comună din Bihor şi a fost acuzată de 858 de fapte de luare de mită. Cazul e de-a dreptul spectaculos. Detalii AICI.

Marko Attila, fost deputat, fost membru în Comisia Centrală de Despăgubiri. În toamna lui 2014 este condamnat definitiv într-un dosar privind despăgubiri. Detalii AICI. Este trimis în judecată în vara lui 2016, într-un nou dosar ANRP, pentru abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul. Din primăvara lui 2017 se află sub urmărire penală într-un nou dosar, tot pe despăgubiri. Detalii AICI.

Cu voia dumneavoastră, l-am lăsat pe Marko Attila spre final, fiind un caz cu totul special.

Fugit din România în Ungaria, Atilla s-a dovedit până în prezent intangibil pentru justiţia de la Bucureşti. Apărat de amici politicieni din România, Marko Atilla beneficiază însă şi de un sprijin de marcă la Budapesta. Iată ce declara avocatul său, la Digi24, în februarie 2015: „Deocamdată se află în Republica Ungară, la Budapesta. El a primit protecţie din partea premierului Ungariei Viktor Orban, deci el se regăseşte pe teritoriul statului maghiar. S-a apreciat că în ceea ce-l priveşte pe domnul Marko Attila demersurile judiciare sunt de natură a provoca o puternică reacţie de stat că s-a încălcat dreptul de proprietate şi dreptul la un proces echitabil şi de aceea s-a decis să i se acorde protecție. În ce constă această protecție? I se permite să rămână pe teritoriul maghiar. Se solicită să se ia măsuri în ceea ce privește clădirea școlii din Sfântu Gheorghe să nu fie naționalizată ca urmare a sentinței de condamnare care este apreciată ca fiind nelegală”. 

Modelele unor lideri UDMR

***O categorie aparte o reprezintă oficialii din UDMR care şi-au manifestat public sprijinul pentru colegii anchetaţi penal. Dau aici doar două exemple sugestive.

Hegedus Csilla, propusă de UDMR ministru al Culturii şi vicepremier. În iarna lui 2014, le cerea colegilor de partid să strângă rândurile în spatele oficialilor UDMR anchetaţi penal, iar pentru fugarul Marko Attila chiar avea vorbe de o delicateţe aparte: "Marko Attila e un idol pentru mine, este sub o presiune mare - primarii noştri, consilierii noştri ştiu că suntem sub o mare presiune atunci când dorim să facem ceva (...). Trebuie să stăm în spatele lui, să îl susţinem, nu e doar povara lui, ci şi a noastră, ca să poată face faţă".

Kelemen Hunor, preşedintele UDMR. „Uniunea Democrata Maghiara din Romania isi exprima solidaritatea cu liderii administratiei publice locale ai municipiului Miercurea Ciuc, Raduly Robert si Szoke Domokos, ambii fiind oameni foarte devotati si dedicati activitatii pe care o desfasoara in interesul comunitatii locale”.