Proiect UDMR: obstacole majore în calea condamnării fugarilor

Mai mulți senatori și deputați UDMR au depus, pe 8 februarie 2017, la Senat, un nou proiect de modificare a Codului de procedură penală. Printre modificările propuse se numără unele referitoare la persoanele judecate care fug din țară, devenind aproape imposibil ca acestea să fie condamnate în lipsă.

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală este semnată de 24 de senatori și deputați UDMR, inclusiv președintele Kelemen Hunor. Inițiativa legislativă a fost trimisă, spre avizare, la Consiliul Legislativ și la Guvern, urmând să intre în dezbaterea comisiilor parlamentare.

Dintre modificările propuse atrag atenția în special cele care vizează art. 364 din Codul de procedură penală. UDMR ar dori ca articolul să se completeze cu următoarele două aliniate:

„Persoana poate fi condamnată în lipsă numai dacă a fost citată legal pentru fiecare fază a judecăţii sau a intrat prin alte mijloace oficiale în posesia unor informaţii cu privire la locul şi data procesului, a fost informată despre posibilitatea pronunţării unei hotărâri în lipsă, precum şi dacă a fost reprezentată de un avocat ales sau desemnat din oficiu şi a beneficiat de apărare corespunzătoare în cadrul procesului.

Procedura de punere în executare a unei hotărâri definitive pronunţate în lipsa inculpatului poate fi declanşată numai dacă i s-a comunicat hotărârea şi numai după ce a fost informat în mod expres cu privire la dreptul la o nouă procedură de judecată sau la o cale de atac, la care are dreptul să se prezinte şi care permite o nouă stabilire a fondului cauzei, inclusiv examinarea unor probe noi care pot conduce la schimbarea hotărârii iniţiale, respectiv dacă persoana în cauză declară în mod expres că nu contestă decizia sau nu solicită o nouă procedură de judecată ori nu introduce o cală extraordinară de atac în termen de 30 de zile de la primirea informaţiei legate de hotărâre”.

Cu alte cuvinte, dacă o persoană trimisă în judecată fuge din țară, magistraților le va fi aproape imposibil să pronunțe o decizie de condamnare. Iar dacă, într-un caz fericit, s-ar reuși îndeplinirea procedurilor de mai sus - citare în fiecare fază, informare cu privire la „posibilitatea pronunţării unei hotărâri în lipsă”, etc. - punerea în executare a deciziei s-ar dovedi o nouă misiune aproape imposibilă.

O altă propunere de modificare din proiectul UDMR vizează dreptul persoanelor acuzate de a nu coopera în cadrul procedurii penale.

Proiectul de modificare al UDMR este cu atât mai interesant cu cât există cazul Marko Attila. Fost deputat și secretar de stat, acesta a fost condamnat definitiv, pe 26 noiembrie 2014, la trei ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu, în dosarul privind restituirea unui imobil din Sfântul Gheorghe.

La momentul condamnării, Marko Attila era vizat de DNA și în dosarul fostei șefe a DIICOT Alina Bica. Cererea procurorilor de încuviințare și arestare preventivă a deputatului UDMR, în al doilea dosar, a fost aprobată de Camera Deputaților, dar măsurile nu au putut fi dispuse pentru că politicianul dispăruse din țară. De la avocatul acestuia, Eugen Iordăchescu, s-a aflat că Marko Attila se află la Budapesta și că nu intenționează să revină în România, „pentru că a apreciat că actul de justiție nu corespunde unor exigențe”. „Marko Attila are opțiunea să trăiască în Ungaria dacă acolo îi este mai bine”, spunea atunci apărătorul politicianului.

Ulterior, după trimiterea în judecată a lui Marko Attila - alături de fostul șef ANI, Horia Georgescu, și de ex-deputatul PNL Theodor Nicolescu -, sub acuzația că ar fi aprobat despăgubiri pentru imobile supraevaluate pe când făcea parte din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, instanța a emis și un mandat european de arestare pe numele fostului deputat UDMR. Marko Attila figurează și acum pe lista „Most Wanted” a Poliției Române.

Procesul în care este judecat Marko Attila continuă la Curtea de Apel București, instanța respingând zilele trecute cererea lui Theodor Nicolescu de a fi sesizată Curtea Constituțională pe OUG 14, care a abrogat OUG 13, de modificare a Codurilor penale.

Într-un alt proiect de modificare a Codului de procedură penală, parlamentarii UDMR au propus ca magistrații care greșesc să fie sancționați, putându-se ajunge inclusiv la închisoare.