REPORTAJ. Un român, printre cei 400 de parfumieri brevetați din lume

Pământ reavăn, caramel, piper sau iasomie. Mirosul rămâne cel mai primitiv simţ al nostru. Dincolo de ce percepem sunt arome care se agită şi se combină de mii de ani.

Parfumeria e însă o artă cu simţ înnăscut şi-abia apoi educată cu şcoli înalte. Octavian Coifan este unul dintre puţinii oameni de pe planetă care pot să adulmece şi să combine mii de mirosuri. Este singurul parfumier român şi unul din cei 400 brevetaţi de şcoala franceză de parfumuri de la Versailles.

„Am descoperit încă de când mă ştiu şi de când fiecare copil descoperă mirosurile naturale ale naturii în grădină însă la modul propriu-zis cu o carte în care era numele unui parfum creat de Coty... Acest parfum nu exista nicăieri în România. Nici măcar o imagine. Erau doar câteva cuvinte... şi pornind de la o descriere, de la literatură practic, s-a născut această pasiune pentru a căuta mirosurile. Mirosurile rare şi ceea ce în mod uzual nu găseşti în jurul tău”, spune Octavian Coifan.

Teoretic, omul poate să distingă pâna la 20.000 de mirosuri diferite. Performanţa de a combina esenţe de parfum e însă atinsă doar de un grup select.

„Obţinerea unui miros plăcut nu te face parfumier. E exact diferenţa dintre un artist şi cutia de creioane colorate pe care i-o dai unui copil. Arta începe doar în momentul în care stăpâneşti astfel de miresme. Un fel de artă a iluziei. Ca şi cum floarea sau peisajul respectiv se află sub nasul tău.

Marile nume din industria parfumului sunt necunoscute. În laborator, flacoanele pe care le folosim noi sunt flacoane umile de sticlă”, explică parfumierul.

Până să ajungă flacoane de sticlă în laborator, parfumul şi-a făcut singur drum în istorie. Şi-a creat una fascinantă.

Fie că vorbim de începuturile scrierilor cuneiforme sau de început de secol XVII, când femeile purtau esenţa în decolteu... Corsetul din acea perioadă era suportul unei veritabile armei secrete.

„Flaconul era scos sau deschis uneori şi datorită căldurii corpului emana această seducţie supremă.

Caterina de Medici, cu un secol înainte, îşi masca otrăvurile cu mirosul de parfumuri. De exemplu cianura, una dintre cele mai puternice otrăvuri din lume, miroase a migdale. Tot în acea perioadă, practic de la finele Evului Mediu femeile şi bărbaţii purtau asemenea flacoane fie la gât, fie la cingătoare”, povestește Octavian Coifan.

Puţini artişti ajung să fie apreciaţi la nivel mondial

Octavian Coifan a simţit însă asta când, întâmplător, o esenţă creată de el a ajuns la cea mai bogată cântăreaţă din lume. Pe pielea Madonnei.

„Flaconul era simplu. Albastru. Era o creaţie autentică, inspirată dintr-un parfum care s-a creat în 1940 şi care-a fost purtat de mama Madonnei. A determinat acel şoc emoţional pentru ea când a fost la Bucureşti. Pornind de la acest parfum a lansat creaţia ei. Actualmente, un bestseller mondial”, dezvăluie parfumierul.

Octavian a plecat din Timişoara ca să exceleze într-o meserie care nu există în nomenclatorul meseriilor de la noi.

Trăieşte la Paris de mai bine de 20 de ani

Parfumierul vizitează România de doar câteva ori pe an. Recunoaşte sincer că ţara noastră n-a avut niciodată o industrie a parfumurilor care să poate să se asemene cu cea a Franţei. Pentru c-au fost considerate subiect tabu, parfumurile Bucureşti sau Doina erau printre singurele arome fabricate la noi şi disponibile pe piaţă. Cu tente ruseşti şi foarte grele.

Olfactiv, însă, Octavian recunoaşte că poporul nostru are nişte simţuri rafinate, chiar dacă nu ştie să le denumească: „Acum mai bine de douăzeci de ani, imaginea parfumului în România lipsea cu desăvârşire. E un lux pe care oamenii şi l-au interzis. Românii au fost întotdeauna pasionaţi de mirosuri. Ei, într-adevăr, cunoşteau miresmele naturale, ale fânului proaspăt cosit, ale florilor, ale pădurii”.

Pentru că sticluţele erau scumpe iar cultura parfumului aproape inexistentă. Doar sângele albastru îşi permitea esenţe fine:

Acum doamnele ştiu să aleagă. De cele mai multe ori corect. Sunt tehnici care nu dau greş niciodată.

„Este bine să ai în garderobă cel puţin opt parfumuri. Dacă eşti o femeie de afaceri, te îmbraci sobru, eticheta nu-ţi permite să vorbeşti altfel decât în cifre.În momentul în care intri într-o adunare, 90% din bărbaţi şi foloseşti un parfum cu tuberoze, cu iasomie, cu gardenie şi cu flori de noapte, vei da cifrele peste cap”, recomandă Octavian Coifan.

Fie că e folosit de femei pentru seducţie, de domni pentru afaceri, de tineri pentru purtatul zilnic, parfumul rămâne una dintre cele mai importante etichete cu care ne prezentăm în societate.

Urmăriți un reportaj realizat de Ioana Hagi-Stan şi Maria Ciurea.