Data de 1 decembrie a fost stabilită, printr-o lege promulgată încă din 1990, drept Ziua Națională a României, deoarece marchează un moment important din istoria țării noastre. Pe 1 decembrie 1918 a fost convocată, la Alba Iulia, Adunarea Națională a României, în care s-a votat unirea regiunilor Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș cu România.
Adunarea Națională a Românilor s-a finalizat cu Hotărârea de unire necondiţionată a Transilvaniei cu țara noastră, acțiune votată în unanimitate. Acest act a avut loc după ce, la data de 27 martie 1918, respectiv 28 noiembrie 1918, organele reprezentative ale Basarabiei şi Bucovinei au votat unirea.
Semnificația importantă a zilei de 1 decembrie pentru România
La Alba Iulia, aşa cum a fost şi la Cernăuţi, la 28 noiembrie 1918, a fost o adunare a tuturor românilor din Austro-Ungaria. Tot aici, se constituia Marele Consiliu Naţional Român, care era format din 200 de membri aleşi şi încă 50 cooptaţi.
În următoarea zi, pe 29 noiembrie, Consiliul numea un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, care îl avea în frunte pe Iuliu Maniu.
La 11 decembrie se ratifică (se manifesta printr-un document acordul) Marea Unire de către Guvernul României, iar declaraţia de la Alba Iulia a fost înmânată regelui Ferdinand.
Regele Ferdinand a emis la 11/24 decembrie 1918 Decretul-lege de unire a Transilvaniei cu România şi Decretul-lege de organizare provizorie a Transilvaniei.
Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu România.
Recunoaşterea internaţională a unirii Bucovinei cu România s-a făcut la 10 septembrie 1919, prin semnarea Tratatului de la Saint Germain dintre Puterile Aliate şi Austria.
Recunoaşterea unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România s-a făcut prin Tratatul de pace de la Trianon, încheiat la 4 iunie 1920, de Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria.
Pe 28 octombrie 1920, s-a semnat Tratatul de la Paris, pe de-o parte de România şi, pe de cealaltă parte de Puterile Aliate (Franţa, Marea Britanie, Italia şi Japonia), care a avut ca scop recunoaşterea unirii României cu Basarabia.
Însă Tratatul nu a intrat în vigoare pentru că Japonia nu l-a ratificat. De asemenea, Uniunea Sovietică nu a recunoscut această unire, iar acţiunile Japoniei au venit ca rezultat al unui protocol secret care a făcut parte dintr-un tratat între cele două din 1925.
Între anii 1866 și 1947, Ziua Naționala a României a fost stabilită, de fapt, pe 10 mai, iar între anii 1948 - 1989, pe data de 23 august
Deoarece prințul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus în data de 10 mai 1866 jurământul în fața adunării reprezentative a Principatelor Române Unite, aceasta a fost desemnată Ziua Naţională, fiind sărbătorită până în 1947.
În 2015, Camera Deputaţilor a decis ca 10 mai să fie sărbătoare naţională, fiind ziua care marchează trei momente istorice - începutul domniei lui Carol I, Independenţa de stat şi încoronarea primului rege al ţării.
După abdicarea forțată a regelui Mihai I, pe 30 decembrie 1947, Camera Deputaților a adoptat legea prin care a proclamat Republica Populară Română.
Data de 23 august a fost decisă drept sărbătoare de stat, fiind cunoscută ca ziua insurecției armate antifasciste, începutul revoluției populare în România. Data făcea referire la întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste și arestarea Guvernului condus de Ion Antonescu în anul 1944.
În 1990, Parlamentul României a hotărât prin Legea nr. 10 din 31 iulie, proclamarea zilei de 1 Decembrie ca Zi Națională a României. Legea a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990.
Pe 24 ianuarie, țara noastră sărbătorește Ziua Unirii Principatelor Române
Prima atestare documentară a unei sărbători naționale datează încă din anul 1860, când Kogălniceanu propunea aprobării prima inițiativă în acest sens.
Vodă Cuza este cel care a aprobat propunerea pe data de 27 decembrie 1860 și, începând cu anul 1861, ziua de 24 ianuarie a fost sărbătorită.
Ziua Unirii Principatelor Române a fost adoptată și ca sărbătoare legală, zi liberă, nelucrătoare în România, prin legea 171/2014.
Ce tradiții și obiceiuri sunt în România de 1 decembrie
Ziua Națională a României este marcată prin evenimente patriotice, care se desfășoară în mai multe orașe din țară, sub diferite forme. Pe 1 decembrie au loc parade militare sau ceremonii de depuneri de coronae și jerbe de flori la monumentele eroilor, și se oficiază slube specifice “Te Deum” (imn creștin), prin care sunt pomeninți eroii neamului românesc, care au luptat pentru Marea Unire de la 1918.
Pe lângă aceste evenimente, în România, Ziua Națională este cunoscută și drept o zi de sărbătoare culinară, în care se pregătesc preparate specifice.
Pe 1 decembrie, în România au loc alegerile parlamentare 2024
Alegerile parlamentare 2024 au loc duminică, 1 decembrie, și vor determina structura Parlamentului, format din Senat și Camera Deputaților.
Biroul Electoral Central a înregistrat toate candidaturile depuse de partide, alianțe și organizațiile minorităților și, în 2024, s-au înscris 31 de partide și alianțe, dar și 19 organizații ale minorităților naționale.
Ce program are parada militară de 1 decembrie 2024 în București
Cu ocazia Zilei Naționale a României, în Piața Arcul de Triumf din București, de la ora 10.00 are loc parada militară națională.
La eveniment vor defila aproximativ 2.500 de militari și specialiști din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Administrația Națională a Penitenciarelor și Autoritatea Vamală Română.
De asemenea, vor putea fi admirate și aproximativ 190 de mijloace tehnice și 45 de aeronave.
Alături de militarii români, la parada militară vor defila și aproximativ 240 de militari străini, în cadrul unor detașamente din Albania, Belgia, Republica Cehă, Croația, Franța, Germania, Italia, Luxemburg, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Polonia, Portugalia, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Spania, SUA, Turcia și militari din țările aliate contributoare la structurile NATO de pe teritoriul României. Detașamentele străine cuprind circa 21 mijloace tehnice, inclusiv aeronave de luptă, precizează MAPN.
Care este traseul paradei militare de 1 decembrie în Capitală
Pe 1 decembrie, în Bucureşti, se organizează următoarele activităţi:
- între orele 06.00 - 11.00: ceremonie militară şi religioasă cu depunere de coroane şi jerbe de flori la Monumentul Ostaşului Necunoscut (Parcul Carol I);
- începând cu ora 10.00: Parada Militară Naţională în Piaţa Arcul de Triumf;
- începând cu ora 11.30: expoziţia tehnică militară în Piaţa Arcul de Triumf;
- între orele 19.00 - 22.00, solemnitatea retragerii cu torţe pe traseul Palatul Cercului Militar Naţional - Calea Victoriei - bulevardul Regina Elisabeta - bulevardul Mihail Kogălniceanu - Splaiul Independenţei - bulevardul Eroilor Sanitari - strada Profesor Doctor Gheorghe Marinescu - şoseaua Cotroceni - bulevardul Iuliu Maniu - bulevardul General Paul Teodorescu - bulevardul Timişoara - sediul Brigăzii 30 Gardă.
Duminică, 1 Decembrie, Drapelul național va fi arborat în toate instituțiile militare din țară, la bordul navelor maritime și fluviale se va ridica Marele Pavoaz, iar în zona Arcului de Triumf din București va fi amplasată o expoziție de tehnică militară care va putea fi vizitată după încheierea ceremoniei oficiale, până la ora 12.30.
Editor : C.S.
