Alegerile parlamentare 2024 au loc duminică, 1 decembrie, și vor determina structura Parlamentului, format din Senat și Camera Deputaților. Biroul Electoral Central a înregistrat toate candidaturile depuse de partide, alianțe și organizațiile minorităților și, în 2024, s-au înscris 31 de partide și alianțe, dar și 19 organizații ale minorităților naționale.
Biroul electoral de circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării nr. 43 a stabilit, prin tragere la sorţi, ordinea de înscriere în buletinul de vot a candidaţilor la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din 1 decembrie.
„În şedinţa din data de 30 octombrie 2024, Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2024 (BEC) a încheiat Procesul-verbal privind constatarea numărului de candidaturi definitive şi a numărului de liste complete de candidaţi depuse de către partidele politice, alianţele politice şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024”, a transmis BEC într-un comunicat de presă citat de News.ro.
PSD are cei mai mulţi candidaţi pentru Senat şi Camera Deputaţilor (639), având liste complete pentru 42 de circumscripţii, urmat de SOS România, unde candidează 636 de persoane, PNL - cu 630 de candidați, AUR - 621, Forţa Dreptei - 619, UDMR - 596, USR – 589 de candidați.
Lista candidaților la alegerile parlamentare 2024
Candidați pentru Senat
Citește lista centralizată a tuturor candidaților pentru Senat la alegerile parlamentare din anul 2024
Candidați pentru Camera Deputaților
Citește lista centralizată a tuturor candidaților pentru Camera Deputaților la alegerile parlamentare din anul 2024
Câți candidați au înscris partidele la alegerile parlamentare 2024
- Partidul Social Democrat - 639;
- Partidul S.O.S. România - 636;
- Partidul National Liberal - 630;
- Alianţa pentru Unirea Românilor - 621;
- Forţa Dreptei - 619;
- Uniunea Democrată Maghiară din România - 596;
- Uniunea Salvaţi România - 589;
- Partidul Social Democrat Independent - 477;
- Partidul National Conservator Român - 435;
- Partidul România în Acţiune - 424;
- România Socialista - 333;
- Partidul Social Democrat Unit - 329;
- Alternativa pentru Demnitate Naţională - 294;
- Reînnoim Proiectul European al României - 273;
- Dreptate şi Respect în Europa pentru Toţi - 263;
- Alianţa National Creştină - 244;
- Patrioţii Poporului Român - 172;
- Partidul Oamenilor Tineri - 149;
- Partidul Ecologist Român - 128;
- Sănătate Educaţie Natură Sustenabilitate - 100;
- Partidul Noua Românie - 73;
- Liga Acţiunii Naţionale - 64;
- Partidul Republican din România - 25;
- Partidul Oamenilor Credincioşi - 14;
- Partidul Verde - 10;
- Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat - 10;
- Uniunea Geto-Dacilor - 8;
- Partidul Patria - 7;
- Partidul Dreptăţii - 4;
- Partidul Pensionarilor Uniţi - 1;
- Partidul Phralipe al Romilor - 1;
Cele 19 organizaţii ale minorităţilor naţionale înscrise la alegerile parlamentare 2024
- Asociaţia Macedonenilor din România;
- Uniunea Elenă din România;
- Uniunea Democrată Turcă din România;
- Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România;
- Asociaţia Italienilor din România - RO.AS.IT.;
- Uniunea Croaţilor din România;
- Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor din România;
- Forumul Democrat al Germanilor din România;
- Uniunea Polonezilor din România;
- Uniunea Armenilor din România;
- Asociaţia Liga Albanezilor din România;
- Uniunea Ucrainenilor din România;
- Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România;
- Uniunea Culturală a Rutenilor din România;
- Uniunea Bulgară din Banat - România;
- Uniunea Sârbilor din România;
- Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România;
- Asociaţia Partida Romilor „Pro-Europa";
- Forumul Cehilor din România.
Ce votăm, de fapt, la alegerile parlamentare
Sistemul electoral este unul proporțional, membrii se aleg din toate partidele care au depășit pragul electoral de 5% din votul național sau cel puțin 20% din voturile din patru circumscripții.
Alianțele electorale trebuie să treacă un prag mai ridicat, respectiv, 8% pentru alianțele cu două partide, 9% pentru cele cu trei partide, și 10% pentru alianțele cu mai multe partide.
Alegerile parlamentare se țin o dată la 4 ani și sunt făcute printr-un sistem de reprezentare proporțională cu vot în colegii uninominale.
În România, senatorii și deputații se aleg prin scurtin de listă, potrivit principiului reprezentării proporționale.
- Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaților este de un deputat la 73.000 de locuitori.
- Norma de reprezentare pentru alegerea Senatului este de un senator la 168.000 de locuitori.
Editor : C.S.
