Crăciunul pe rit vechi, sărbătorit de turiști la Poiana Brașov

Hotelierii de la munte s-au pregătit din nou pentru Crăciun. Au umplut mesele cu bucate alese şi au pregătit seri speciale pentru vecinii de peste Prut, care sărbătoresc la noi Crăciunul pe rit vechi. Moşul nu i-a uitat nici pe cei mici şi a venit cu sacul încărcat de daruri.

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Seara de Ajun i-a prins pe pârtie pe turiştii moldoveni, dornici să se bucure de stratul bogat de zăpadă din Poiana Braşov.

„Venim după peisaje, venim după atmosferă, ne simţim foarte bine aici”, spune o turistă.

Pofticioşii s-au strâns în jurul meselor îmbelşugate, în localuri. Gazdele le-au oferit programe speciale cu muzică live.

Moş Crăciun nu a uitat nici că are de împărţit daruri şi copiilor care l-au aşteptat ceva mai mult.

„Ne pare foarte bine că se repetă această sărbătoare. Servim nişte coaste de porc, murături, totul e în regulă, vinul este foarte bun”, afirmă un bărbat.

În Arad, aprinderea badnjakului este momentul cel mai aşteptat din Ajunul Crăciunului pe rit vechi. Câteva zeci de etnici sârbi au participat la slujba de la biserica sârbească din centrul oraşului.

„Acestea sunt obiceiurile la sârbi, arderea badnjakului, badnjak se numește această procesiune de ardere a lemnului de stejar”, spune un bărbat.

„Arderea stejarului este un obicei vechi în poporul sârbesc și simbolizează tăria credinței creștin-ortodoxe a poporului nostru. Stejarul este un lemn tare, puternic. Noi îl ardem în fiecare an în Ajunul Crăciunului iar focul acesta care merge spre cer este de fapt credința noastră”, spune Plavsici Ogrean preotul bisericii sârbești din centrul Aradului.

Comunitatea de sârbi din România numără aproape 20 de mii de membri.