Imixtiunea în politica occidentală nu mai vine doar din Rusia. Există o altă figură înclinată să se amestece în procesul democratic european. Iar această ingerință provoacă nervozitate în multe capitale europene, în perioada premergătoare alegerilor generale din Germania, cea mai puternică economie și cea mai populată țară a Uniunii Europene, scrie publicația El Pais, într-o amplă analiză.
Există amenințarea așa-numitului război hibrid al Moscovei și al lui Vladimir Putin și încercările de destabilizare a campaniilor electorale, cel mai recent caz de ingerință fiind alegerile prezidențiale din România din noiembrie anul trecut, care au fost suspendate de Curtea Constituțională din cauza unei presupuse dezinformări și manipulări a campaniei, în favoarea candidatului pro-rus, Călin Goergescu.
Apoi este ingerința practicată de Elon Musk, cel mai bogat om din lume, șeful Tesla, SpaceX și al rețelei sociale X, și membru al noii administrații Trump, președintele ales care va prelua funcția pe 20 ianuarie. Ingerința lui nu este nici ilegală, nici clandestină; este pur și simplu sfidătoare.
Atacuri în cascadă ale lui Elon Musk asupra liderilor europeni
În Regatul Unit, atacurile lui Musk asupra prim-ministrului Keir Starmer au devenit printre cele mai presante probleme cu care se confruntă guvernul laburist. Miliardarul îl atacă pe Starmer pe rețeaua X cu acuzații apocaliptice și o intenție inflamatorie clară. În Germania, cancelarul Olaf Scholz, care a fost, de asemenea, țintă a atacurilor lui Musk, a cerut calm în fața „declarațiilor neobișnuite ale unui miliardar american”.
„Numai AfD poate salva Germania”, a scris Musk pe X, pe 19 decembrie, referindu-se la acronimul partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania. Magnatul a continuat să detalieze într-un articol din cotidianul conservator Welt am Sonntag: „Germania se află într-un moment critic. Viitorul său se clătină în pragul colapsului economic și cultural.” Cu câteva zile mai devreme, când Curtea Constituțională a României a anunțat controversata anulare a alegerilor prezidențiale după victoria pro-rusului Georgescu în primul tur, Musk spunea: „Cum poate un judecător să anuleze alegeri și să nu fie considerat dictator.”
Amestecul lui Musk vine într-un an în care Europa se confruntă cu mai multe alegeri: pe lângă alegerile legislative germane și repetarea alegerilor prezidențiale din România, Polonia și alte țări vor merge la vot. Între timp, Ucraina a ajuns într-un moment critic în războiul său, iar partidele de extremă dreapta au avantajul; potrivit sondajelor, AfD va urca pe locul doi la alegerile din 23 februarie.
„Influența externă reprezintă un pericol pentru democrație, fie că este ascunsă, așa cum a fost evident cazul recent la alegerile din România, sau deschisă și flagrată, așa cum se practică în prezent în mod deosebit de intens pe platforma X (rețelele sociale)”, a avertizat președintele german Frank Walter Steinmeier. „Tiran antidemocratic”, a răspuns Musk.
În Germania, Musk a oferit extremei drepte și candidatului său la funcția de cancelar, Alice Weidel, un dublu timbru de respectabilitate. Privită cu mare suspiciune de mulți din propria ei țară, ea este alegerea celui mai bogat om din lume și o prietenă a viitorului președinte al SUA. Opinia lui Musk care susține AfD a fost publicată în cotidianul Die Welt și în ziarul său de duminică Welt am Sonntag, un ziar care aparține puternicului grup media Axel Springer. În doar câteva zile, acest partid – cu ecourile sale ale naționalismului german din anii 1930, considerat prea radical chiar și de Marine Le Pen din Franța – a făcut pași semnificativi spre normalizare.
„Lui Alice Weidel nu-i vine să creadă ce noroc are cu această recomandare electorală”, spune Thorsten Benner, director al Institutului de Politici Publice Globale din Berlin. „Aș spune că sunt mulți oameni care nu s-ar fi gândit să-i voteze și care acum îi vor vota pentru că Musk i-a recomandat, dar publicarea acestui articol de Axel Springer este un pas important pentru AfD.”
În Marea Britanie, Musk folosește un scandal de vechi de 10 ani pentru a-l ataca pe Starmer. Peste 1.400 de fete aflate în îngrijirea serviciilor de asistență socială au fost abuzate sexual de grupuri organizate formate în mare parte din bărbați de origine pakistaneză, potrivit unui raport independent comandat de guvern. „Starmer trebuie să plece și trebuie să fie acuzat de complicitate la cea mai gravă crimă în masă din istoria Marii Britanii”, a scris Musk pe X.
În România, care este membră a NATO, ingerința a stârnit o criză politică și constituțională. Serviciile de informații suspectează „acțiuni hibride rusești” asupra infrastructurii de internet, similare cu cele din Republica Moldova și Ucraina vecine, și „exploatarea abuzivă” a algoritmului TikTok, platforma cu peste 2 miliarde de utilizatori care a contribuit la impulsionarea candidatului extremist.
Cazul României
„România este un exemplu foarte interesant al modului în care democrația noastră poate fi vulnerabilă”, observă analistul român Radu Magdin, citat de El Pais. Potrivit lui Magdin, servește ca o lecție despre necesitatea unor legi mai bune și mai transparente privind finanțarea campaniilor pe rețele sociale și colaborări plătite cu influenceri care acumulează milioane de urmăritori.
Sorin Ioniță de la think tank-ul român Expert Forum consideră că paralela dintre interferența din România și Germania este greșită. „Musk este o persoană identificabilă cu o agendă cunoscută. Este ca un cowboy nebun, dar vedem ce face. În România, este total diferit.” În România, spune el, campania externă a profitat de slăbiciunile interne și a beneficiat de existența unor politicieni și instituții „opaci și incompetenți”.
Marietje Schaake, autoarea cărții The Tech Coup: How to Save Democracy from Silicon Valley, explică: „Atunci când Musk își postează în mod deschis opiniile sau face o donație, este diferit de rolul netransparent pe care algoritmii X îl joacă în mobilizarea alegătorilor. Este deranjant să-l vezi folosind vocea, averea și platforma socială pentru a sprijini liderii extremei drepte naționaliste. Musk ocupă prea multe roluri fără controalele și echilibrele necesare.”
Schaake, un fost europarlamentar liberal din Țările de Jos și acum cercetător la Universitatea Stanford, spune că „în cazul Rusiei, metodele sunt de o natură mai tăcută – dezinformarea și semănatul diviziunilor într-un mod netransparent”. Și totuși, există asemănări: „Actorii ruși exploatează modelele de afaceri ale companiilor americane de tehnologie pentru a găsi și a ajunge la publicul lor”, spune ea.
Decizia Curții Constituționale, o sabie cu două tăișuri
Alte țări au detectat campanii de interferență, în principal din Rusia. Potențialul rețelelor sociale de a destabiliza, manipula și denatura alegerile devine din ce în ce mai clar. Dar România a fost prima țară care a tras frâna de urgență la alegeri chiar înainte de turul doi. Aceasta s-a dovedit o acțiune radicală și extrem de controversată, care creează un „precedent periculos”, potrivit unui înalt oficial european. Politologul Camil Ungureanu, profesor la Universitatea Pompeu Fabra, consideră că „intervenția instanței ar putea agrava situația. Pare plauzibil ca decizia [instanței] să fie motivată și de teama instituției de a-și pierde poziția privilegiată.”
Acțiunile României alimentează narațiunea Kremlinului că democrațiile liberale nu pot accepta rezultatele alegerilor lor. „Sunt sigur că toate aceste jocuri sunt perfect de înțeles pentru orice observator mai mult sau mai puțin obiectiv”, a spus ministrul rus de externe Serghei Lavrov. România este primul caz de alegeri anulate din cauza ingerințelor pe rețelele sociale. Și pune alte țări în alertă cu privire la războiul hibrid al Rusiei; Moscova are de fapt o agenție cu unități special dedicate interferenței electorale și are un mecanism puternic de răspândire și amplificare a știrilor false și a campaniilor de dezinformare care se bazează adesea pe probleme și cazuri reale, potrivit mai multor investigații.
Dezbatere aprinsă în Germania
„Ceea ce s-a întâmplat în România s-ar putea întâmpla oriunde în Europa”, avertizează europarlamentarul Siegfried Mureșan de la Partidul Popular European. „Scopul [Rusiei] este de a favoriza candidații extremiști anti-europeni, pentru a destabiliza statele membre UE și a perturba UE în ansamblu. Au făcut acest lucru la o scară mai mică în trecut. Ceea ce vedem acum este un nivel cu totul nou.”
Benner de la Global Public Policy Institute consideră că, în Germania, reacția nu ar trebui să se limiteze la furie față de Musk, ci ar trebui să ia forme concrete. De exemplu, mai multă reglementare a X. Sau o campanie de a nu cumpăra mașini Tesla. „De asemenea, este necesar să găsim argumente bune în problemele care mobilizează alegătorii”. Probleme precum tulburările sociale și criza economică care, tocmai, alimentează extrema dreaptă. Musk acționează ca o distragere a atenției. „Criticarea lui Elon Musk nu rezolvă nicio problemă cu care se confruntă alegătorii germani”, subliniază el.
Dezbaterea germană nu este doar politică. Este și jurnalistică. În redacțiile Die Welt și Welt am Sonntag , discuțiile au fost intense și șefa departamentului de opinii, Eva Marie Kogel, și-a dat demisia. Alături de articolul lui Musk, ziarul a publicat un articol al redactorului-șef, Jan Philipp Burgard, care adoptă o viziune opusă. Axel Springer nu este orice grup media. Încă din perioada postbelică, articolele sale au inclus sprijin pentru Israel. Prin urmare, cititorii ar fi fost surprinși să citească o cerere de a vota pentru un partid pe care ziarul însuși îl descrie drept „parțial antisemit”.
„Nu îmi amintesc un caz comparabil de interferență în campania electorală a unei țări prietene în istoria democrațiilor occidentale”, a declarat Friedrich Merz, candidat creștin-democrat și favorit pentru a-i urma lui Scholz în funcția de cancelar. În Marea Britanie, pe de altă parte, atacurile lui Musk asupra lui Starmer au fost aplaudate de opoziția britanică. Noul lider conservator, Kemi Badenoch, a susținut atacurile lui Musk, cerând o anchetă cu privire la abuzurile din trecut, în ciuda faptului că partidul ei a refuzat anterior să le susțină.
Rețeta care poate combate interferențele externe
Liderul populist Nigel Farage l-a lăudat și el pe miliardar, încurajat de promisiunea unei finanțări masive pentru partidul său, Reform UK. Cu toate acestea, relația dintre cei doi s-a răcit de când Musk a scris pe X că Farage nu este în măsură să conducă Reform UK. Impactul a survenit după ce Musk a lansat o campanie pentru eliberarea activistului de extremă dreapta Tommy Robinson, fost lider al Ligii engleze de apărare.
Marietje Schaake, autoarea cărții The Technological Coup , consideră că rețeta pentru combaterea interferenței este mai multă transparență și responsabilitate. „În general, distribuirea informațiilor și finanțarea campaniilor și candidaților este acceptabilă atât timp cât se încadrează în limitele legii”, spune ea. „Cred că este timpul să revizuim în mod critic legile actuale pentru a evita interferențele inadecvate.”
Potrivit lui Ioniță de la Expert Forum, ceea ce s-a întâmplat în România este un semnal de alarmă pentru Europa. „Dacă cineva a fost interesat de amplificarea disputelor interne și a incompetenței autorităților din România, în Germania miza este de 10 ori mai mare”, spune el. „Dacă Germania este distrusă politic, așa va fi ruinată Europa.”
Editor : Ș.R.
