După ce a primit finanțare de la guvernul SUA și doi miliardari, Bill Gates și Jeff Bezos, Tom Oxley crede că startup-ul său, Synchron, este pe cale să transforme nenumărate vieți cu o tehnologie care este mult mai ușor de instalat decât cipurile cerebrale ale lui Elon Musk, scrie The Times.
Când s-a înscris pentru proces, Philip O'Keefe a știut că nu mai are timp. Fusese diagnosticat cu scleroză laterală amiotrofică (ALS), o formă fatală de boală a neuronului motor care provoacă paralizie. Nu-și mai putea mișca mâinile. Cu toate acestea, chiar înainte de Crăciunul din 2021, el a „tastat” un mesaj revoluționar pe o tabletă: „Bună, lume! Tweet scurt. Progres monumental.” A ales literele folosind doar gândurile sale, care fuseseră citite de un dispozitiv pe care un chirurg îl poate implanta în creierul unei persoane în 20 de minute.
Sistemul a fost dezvoltat de Synchron, un start-up condus de Tom Oxley, care este și neurolog la Spitalul Mount Sinai din New York. El crede că ar putea ajuta 100 de milioane de oameni din întreaga lume care nu pot opera dispozitive digitale pentru că nu își pot folosi mâinile. Inclusiv pacienții care au suferit accidente vasculare cerebrale și leziuni ale măduvei spinării și alții cu distrofie musculară, paralizie cerebrală și artropatie severă.
Concurența în acest domeniu „interfață creier-computer” se încinge, compania de implanturi cerebrale Neuralink lui Elon Musk recrutând primul pacient uman în acest an.
Oxley crede că Synchron este pe cale să transforme nenumărate vieți cu o tehnologie care este mult mai ușor de instalat decât „cipurile creierului” ale lui Musk. „Neurotehnologia trece printr-o revoluție”, a spus el. „Va avea un impact uriaș.”
Accesarea creierului
Ideea își are rădăcinile acum două decenii, când Oxley era la facultatea de medicină din Australia cu Rahul Sharma, un alt co-fondator al Synchron, care este acum profesor asociat de medicină la Universitatea Stanford din California.
Ca student, Sharma a fost atras de „cardiologia intervențională”, în care chirurgii folosesc instrumente pe bază de cateter - tuburi lungi și subțiri care pot fi împinse prin vene și artere - pentru a rezolva problemele cardiovasculare. Una dintre aceste proceduri implică introducerea unui tub mic de plasă de sârmă, numit stent, într-o arteră pentru a o deschide. Dispozitivul este lăsat permanent pe loc pentru a permite sângelui să curgă mai liber.
În timp ce Oxley și Sharma discutau între ei și dezbăteau diferite probleme, au început să se întrebe dacă un dispozitiv de tip stent ar putea fi introdus, tot prin intermediul vaselor de sânge, în interiorul craniului.
Oamenii de știință au demonstrat deja potențialul de a urmări activitatea electrică a creierului pacienților paralizați și apoi de a folosi aceste semnale pentru a controla dispozitivele din exterior. Dacă un stent conceput pentru vasele de sânge ale creierului conținea un set de electrozi, au argumentat ei, ar putea fi folosit pentru a capta „zumzetul” activității electrice care are loc pe măsură ce diferite grupuri de neuroni sau celule nervoase devin active.
Acest lucru ar oferi, într-un sens limitat, o cale către gândurile unei persoane. A fost, cel puțin în termeni de neuroștiință, o idee convingător de simplă și una pe care investitorii trebuiau să parieze. Synchron a strâns 130 de milioane de dolari, potrivit site-ului Crunchbase.
În 2022, Gates și Bezos făceau parte dintr-un grup care a investit 75 de milioane de dolari. În momentul în care miliardarii au pariat pe start-up, Oxley și colegii săi vedeau rezultate promițătoare de la primele lor teste pe oameni.
„Un nou orizont”
Tehnologia nu ar fi fost posibil[ fără un inginer biomedical premiat numit Nicholas Opie. Australianul este una dintre figurile cheie responsabile pentru proiectarea și construirea „stentrode”, hardware-ul pe care Synchron îl folosește pentru a atinge mintea.
Un stentrode este format dintr-un tub mic de plasă metalică prevăzut cu senzori cu electrozi. Este învelit într-o teacă și trecut printr-un vas de sânge care hrănește creierul.
Primul studiu uman a fost pe Graham Felstead, un australian în vârstă de 75 de ani, cu scleroză laterală amiotrofică (ALS). Dispozitivul a fost trecut mai întâi printr-o incizie minusculă din gâtul lui, împins în sus prin vena jugulară și apoi într-un alt vas de sânge din interiorul creierului, sinusul sagital superior.
Un studiu recent a arătat că procedura durează acum, în medie, aproximativ 20 de minute. Ar putea fi făcută ca o procedură în ambulatoriu, spune Oxley.
Odată ce a fost sigur că era în locația corectă, chirurgul care a efectuat operația pe Felstead a dezvelit stentrode-ul, ceea ce a permis ca plasa să se extindă pentru a se potrivi perfect pe pereții vasului de sânge. Din această poziție, a putut să asculte grupurile țintă de celule ale creierului.
Un fir a trecut înapoi prin venă de la stentrode la un mic dispozitiv care era încorporat în pieptul lui Felstead. Acesta a transmis datele capturate de stentrode prin bluetooth către un computer exterior, care le-a descifrat.
Regiunea creierului său care fusese vizată a fost cortexul motor, o bandă de țesut care trece de la ureche la ureche peste vârful capului. A fost mult timp un punct fierbinte pentru cercetarea implanturilor cerebrale, pentru că fiecare mișcare intenționată a unui membru este precedată de o rafală de activitate electrică undeva de-a lungul acestuia.
Cel de-al doilea pacient al companiei, O'Keefe, l-a instalat în 2020. Când a început să funcționeze, el l-a descris ca atunci când„te trezești în dimineața de Crăciun pentru și vezi că toate cadourile de sub brad sunt ale tale”. Înainte să moară vara trecută, el a spus că omenirea privea spre un „nou orizont”.
Când Opie a început proiectul Synchron, s-a gândit că pacienții îi vor cere membre bionice și exoschelete controlate de gândire. De fapt, el a descoperit că posibilitatea de a folosi un smartphone este adesea în fruntea listei. A fost uimit de modul în care ceva atât de simplu precum trimiterea de mesaje pe WhatsApp poate transforma calitatea vieții cuiva.
„Ei pot intra online și pot face cumpărături și activități bancare și pot comunica cu cei dragi”, a spus el. Între timp, știind că sunt acum doar la un mesaj text distanță, le-a oferit îngrijitorilor acestor pacienți o nouă libertate.
O rivalitate cu Elon Musk
Oxley l-a întâlnit de câteva ori pe miliardarul SpaceX, Elon Musk. „Am avut câteva conversații despre diferitele abordări și de ce este necesară tehnologia”, a spus el. Oxley spune că admiră „geniul” lui Musk și recunoaște că Neuralink este angajat în cercetări serioase.
Dar există lucruri care îi deosebesc. Pentru început, tehnologia Neuralink presupune ca un pacient să aibă o gaură în craniu, pentru ca un set de electrozi să fie introduși în creier. În încercările umane, aceste fire s-au desprins. Tehnologia Synchron este concepută pentru a fi mai simplă și mai puțin invazivă.
O altă diferență, spune Oxley, este că Musk crede cu adevărat că inteligența artificială va reprezenta în cele din urmă o amenințare existențială pentru specia noastră „și singura modalitate prin care oamenii pot continua să existe este să continue să evolueze”.
Potrivit lui Oxley, Musk percepe lumea printr-o „lentilă transumanistă” – „transumanismul” fiind credința că tehnologiile pot fi folosite pentru a modifica și a îmbunătăți oamenii, atât fizic, cât și mental. „Musk spune că interfețele de computer ale creierului vor permite oamenilor să evolueze și că așa nu vom deveni o specie subordonată. Este legitim, el crede cu adevărat asta. Asta îl motivează pe el și compania lui.”
Vor intra pe piața de masă cipurile pentru creier?
Oxley nu este îngrijorat de o apocalipsă AI. Dar el are ceva în comun cu Musk: amândoi cred că interfețele creier-calculator ar putea, în curând, să fie instalate în milioane de oameni.
În Marea Britanie, organul de supraveghere a informațiilor a sugerat că vor fi necesare reguli pentru a reglementa tehnologiile de interfață a creierului. Imaginați-vă, de exemplu, o tehnologie care v-ar putea monitoriza nivelurile de concentrare. Ați dori ca angajatorul dumneavoastră să aibă voie să ceară să îl porți?
Oxley spune că s-ar putea gândi să-și monteze propriul stentrode într-o zi, dar numai dacă este sigur că datele culese din creierul său vor rămâne private.
Când le-a prezentat investitorilor, el a făcut o analogie cu modul în care tratamentele cu laser pentru ochi au devenit o rutină. „Chirurgia ochilor Lasik a fost o tehnologie care acum 30 de ani era considerată a fi foarte înfricoșătoare”, a spus el.
„Dar a crescut și a devenit foarte eficient și ajută ca o funcție de bază a creierului tău să funcționeze mai bine: vederea. Inițial a fost considerat a fi riscant. Și acum cred că există aproape un milion de proceduri pe an – care nu ar putea fi făcute niciodată dacă ar fi efectuate în sala de operație.”
Instalarea unui stentrode poate fi mai complicată, dar el crede că procesul poate fi scalat într-un mod similar. Deci la ce ar putea fi folosit? Accentul se pune deocamdată pe aplicațiile terapeutice și restabilirea comunicării la pacienții paralizați.
Dar pare deschis la ideea că implanturile cerebrale le-ar putea oferi oamenilor abilități nemaivăzute până acum. „Nu poți să captezi niciodată ce se întâmplă în creierul tău când folosești cuvinte”, a spus el. O altă ieșire, „o ieșire directă din creier”, ar putea remedia acest lucru. „Este departe, sunt lucuri de tipul science-fiction. Dar cred că există o dorință ca oamenii să se conecteze. Asta va conduce.”
Editor : Ș.R.
