REPORTAJ. Povestea tabloului „România revoluționară”

„Mulțumim cerului”. Speranță în agricultură după seceta din ultimii ani

Pericolul depresiei de Crăciun. Cum putem să înfruntăm haosul și stresul de sărbători

Moș Crăciun, folosit ca amenințare în educația copiilor. Ce spun psihologii despre această metodă

Marcel Ciolacu nu ar mai dori să fie premier. Președintele PSD și Sorin Grindeanu se luptă pentru șefia Camerei Deputaților (surse)

Negocieri în coaliție: PSD ar urma să dea premierul, împărțirea ministerelor rămâne neclară. Ce spun partidele despre cererile USR

Noi detalii în cazul băiatului mort la Spitalul din Târgu Jiu: Medicul de gardă nu a completat foile de observație

Iohannis: Nici CSAT, nici un serviciu nu poate să înceapă să spioneze proprii politicieni

Iohannis spune că alegerile prezidențiale ar trebui organizate „destul de repede”

Condițiile în care Klaus Iohannis ar demisiona din funcție. Ce a răspuns președintele

Tabloul „România revoluționară” este unul dintre cele mai cunoscute tablouri ale românilor. Opera era menită să creeze un simbol pentru o națiune în formare. Puțini știu că modelul româncei neaoșe este de fapt o englezoaică.

„Națiunea română, la 1848, nu era formată. Acum ne raportăm așa că România revoluționară e o englezoaică. Atunci era un model, o femeie excepțională în epocă și prietenă cu artistul”, spune Valentina Iva, istoric de artă.

Rosenthal, un pictor născut în Budapesta, s-a împrietenit la Viena cu câțiva tineri români veniți, ca și el, la studii. În felul acesta tânărul ungur avea să se alăture cauzei românilor în Revoluția de la 1848. Eșecul revoluției însă îl trimite în exil la Paris. Acolo are ideea acestei lucrări.

„Este un tablou de ispirație romantică, în toată Europa, în acel moment foarte mulți artiști au răspuns unor căutări specific naționale, iar România revoluționară, femeia cu bluza populară românească reprezintă o mamă, națiunea întotdeauna este reprezentată ca o femeie, o mamă, iar ia - știm foarte bine ce reprezintă ia în spațiul românesc.

Marry Grant este prima ziaristă româncă. Sora consului britanic la București l-a întâlnit întâmplător pe C.A. Rosetti, care a făcut pentru ea o pasiune răvășitoare. În scurt timp, femeia a devenit Maria Rosetti, una dintre cele mai respectate doamne ale Capitalei.

Anul 1848 este esențial în istoria modernă a țării noastre. România era încă împărțită în trei provincii, iar Moldova și Țara Românească erau conduse de domni numiți de Sultan. Copiii boierilor și-au făcut studiile în marile capitale europene unde au avut acces la ideile noi iluministe, care transformaseră lumea. Întorși în țară cu o viziune modernă și convinși că românii au și ei nevoie de o schimbare, au pornit o revoluție.

Maria Rosetti s-a dedicat cauzei românilor în revoluția pașoptistă, ceea ce explica și de ce Rosenthal a transformat-o într-un simbol al luptei pentru libertate. Simbolul însă nu avea să dureze mult. Unirea de la 1859 și ai săi moș Ion Roată și Alexandru Ioan Cuza aveau să îi ia locul Mariei Rosetti. Tabloul rămâne însă mărturia valoroasă a unor idealuri care au transformat România.