Digitalizarea, deși incontestabil de utilă dezvoltării sociale, este însoțită de riscuri pentru cetățeni, propulsând nevoia de a reglementa spațiului digital. Odată cu implementarea la nivel European a măsurilor ce veghează serviciile digitale pe piața unică, la nivel național, România va fi nevoită să adopte legislație și măsuri executive pentru implementarea efectivă a obligațiilor stabilite la nivel european.
În era digitalizării, am văzut deja cum viața noastră este schimbată, la propriu, de tehnologie. Datorită tehnologiei putem discuta cu cei dragi care din Diaspora, datorită tehnologiei mulți dintre români și-au putut păstra locurile de muncă pe timpul crizei COVID, datorită tehnologiei avem acces la informații mai rapid și într-un volum mai mare decât orice alte generații de dinaintea noastră. Serviciile digitale au transformat mediul economic și social, iar realitatea vizibilă ani de zile mai târziu este că, în mod previzibil, legislația nu a ținut pasul cu digitalizarea: nici la nivel european, nici la nivel național.
Lansarea serviciilor și răspândirea lor a adus și riscuri pentru drepturile oamenilor, riscuri la care sunt supuși cetățenii și întreaga societate. Într-o lume în care amprenta noastră digitală a devenit prezentă aproape din momentul în care ne naștem, algoritmii manipulatori, diseminarea informațiilor false, răspândirea datelor ilegale sau dăunătoare, fenomene precum cyberbullying care vizează cele mai vulnerabile categorii ale populației trebuie adresate.
Determinarea impactului digitalizării asupra societății rămâne o discuție de natură filozofică. Ce este cât se poate de clar, însă, este că tranziția către digitalizare în lipsa unor reglementări exprese și actuale are, fără îndoială, și consecințe negative.
În acest context, la nivel european au început să fie făcuți pași curajoși, de viziune și cu impact real. În 2020 a fost adoptată Strategia Digitală a Comisiei Europene („Shaping Europe’s Digital Future”). Parte din strategie sunt două regulamente europene care, după ce vor fi adoptate (cel mai probabil în acest an) vor revoluționa gestionarea spațiului digital:
- Regulamentul privind piețe contestabile și echitabile în sectorul digital și
- Regulamentul privind o piață unică pentru serviciile digitale
Dacă primul regulament urmează să protejeze regulile concurențiale între platformele gigant care au un control substanțial asupra accesului la piețele digitale și comercianții tip IMM-uri, cel de-al doilea regulament va proteja drepturile celor care folosesc serviciile digitale.
Adoptarea unor obligații exprese pentru actorii din domeniul digital prin regulamente europene va presupune o uniformizare a reglementărilor la nivel european și o mult mai bună luptă contra fenomenelor ilegale din spațiul digital care nu sunt limitate la granițele naționale a niciunui stat membru UE.
Regulamentul privind o piață unică pentru serviciile digitale
Pentru a combate riscurile asociate serviciilor digitale, propunerea Regulamentului privind o piață unică pentru serviciile digital urmează să nască un set de obligații pentru prestatorii de servicii digitale ce intermediază conectarea consumatorilor cu bunuri, servicii și informație menite spre a proteja drepturile persoanelor.
Exemple:
- 14: Furnizorii de servicii de găzduire trebuie să instituie mecanisme care să permită oricărei persoane fizice sau entități să notifice acestor furnizori prezența în cadrul serviciului pe care îl oferă a anumitor informații pe care persoana sau entitatea respectivă le consideră a fi conținut ilegal.
- 20: Platformele online trebuie să suspende, pe o perioadă rezonabilă de timp și după ce au emis în prealabil un avertisment, furnizarea serviciilor lor către destinatarii serviciului care furnizează frecvent conținut care este în mod vădit ilegal
- 21: În cazul în care o platformă online are cunoștință de orice informație care creează suspiciunea că a avut loc, are loc sau este probabil să aibă loc o infracțiune gravă care implică o amenințare la adresa vieții sau a siguranței persoanelor, platforma online trebuie să informeze cu promptitudine autoritățile de aplicare a legii sau autoritățile judiciare ale statului membru sau ale statelor membre vizate de suspiciune și trebuie să furnizeze toate informațiile relevante disponibile.
Rolul statului român în aplicarea viitorului regulament
Sigur că odată adoptat acest regulament prevederile acestuia vor fi de directă aplicare, nefiind necesară transpunerea în legislația națională. De asemenea, la fel de adevărat este că România nu va putea doar să constate adoptarea și aplicarea regulamentului, ci vor fi necesare măsuri de punere în aplicare care să fie adoptate cu celeritate.
Astfel, la nivel național statele vor fi responsabile pentru supravegherea respectării obligațiilor prevăzute în regulament.
La nivelul României va trebui să:
- fie desemnată cel puțin o autoritate care să aibă sarcina de a aplica și de a asigura respectare regulamentului. Vor putea și încredințate competențe și sarcini mai multor autorități specifice, de exemplu pentru sectoare specifice.
- fie asigurate competențe și mijloace suficiente pentru aceste autorități astfel încât investigațiile și sarcina de a asigura respectarea regulamentului să fie eficace
- fie asigurat că aceste autorități au atribuțiile și competențele să poată lua măsuri eficace pentru a remedia anumite încălcări deosebit de grave și persistente
- fie adoptat regimul sancțiunilor aplicabile în cazul nerespectării regulamentului de către furnizorii de servicii intermediare.
De asemenea, la nivel național vor putea fi instituite organisme extrajudiciare de soluționare a litigiilor care ar putea apărea cu privire la respectarea obligațiilor din viitorul regulament.
Concluzia: la nivel european urmează să fie adoptate în perioada următoare regulamente care vor schimba paradigma spațiului digital. Fiecare stat membru, inclusiv România, va avea rolul fundamental de a pregăti legislația națională și măsurile din executiv pentru a pune în aplicare efectivă obligațiile ce se vor naște în urma adoptării acestor regulamente.
