Ceea ce acum un an era doar un proiect de lege inițiat de către mine, ieri a devenit Legea nr. 27/2022, după promulgarea acesteia de către Președintele României. Din următorul an școlar, copiii care se vor întoarce acasă vor beneficia de cursuri suplimentare de limbă, cultură și civilizație românească, pentru a se integra mai ușor în sistemul de învățământ din țară.
Problemele cu care se confruntă Diaspora sunt numeroase. Întoarcerea în țara din care au fost nevoiți să plece este dorința cea mai mare a majorității diasporenilor. Totodată, la întoarcerea în România, procesul de integrare a acestora și a copiilor lor se dovedește a fi dificil.
Din punctul de vedere al integrării în sistemul de educație, copiii și tinerii diasporeni care se întorc în țară pot fi împărțiți în două categorii: cei care au fost școlarizați în țară anterior plecării lor în străinătate și cei care au fost școlarizați exclusiv în străinătate.
În contextul pandemic, în România a revenit un număr important de cetățeni care o părăsiseră țara în trecut. La aceștia se adaugă și cetățeni ai altor state care se stabilesc în România, migrația fiind un fenomen pe care statul român nu mai poate continua să-l neglijeze. Statisticile Inspectoratelor Școlare Județene arată că numărul elevilor anterior școlarizați în străinătate care au fost înmatriculați în sistemul de învățământ din România în 2019 se ridică la 10081, la 9589 în 2020, respectiv 11286 în 2021. Doar în județul Dâmbovița, potrivit datelor statistice puse la dispoziție de către Inspectoratul Școlar Județean Dâmbovița, în perioada 2015-2020 au fost depuse 1073 de dosare pentru echivalarea perioadelor de studii efectuate în străinătate.
E o victorie reală pentru Diaspora și pentru educația din țară, aspect confirmat și prin discuțiile pe care le-am avut cu cetățenii. De pildă, o tânără anterior școlarizată în Italia mi-a mărturisit că are rezerve serioase cu privire la șansele ei de reușită la examenul de bacalaureat în situația în care nu ar fi făcut pregătiri în particular cu profesori plătiți din bugetul familiei. Este recunoscătoare părinților care au avut posibilitatea să îi achite aceste sesiuni de pregătire ceea ce este evident că nu e o practică la care pot apela prea mulți români.
Statul român are datoria de a se asigura că reintegrarea sau integrarea în sistemul de învățământ le este facilitată, ținând cont de diversitatea nevoilor acestora și de particularitatea situației în care se află. Acestor copii și tineri trebuie să le fie respectat dreptul constituțional la educație și să le fie oferite toate uneltele necesare pentru a reuși în sistemul de învățământ românesc, precum sprijin în recuperarea lacunelor pe care le au în folosirea limbii române, ghidarea în înțelegerea sistemului de educație din România și în soluționarea problemelor cauzate de diferențele existente între sistemele de educație. Asemenea sisteme există și sunt funcționale în numeroase țări precum Franța, Luxemburg sau Canada.
Astfel, reglementarea grupelor de acomodare în România permite organizare de cursuri de limbă și civilizație română într-un mod planificat, gratuit pentru beneficiar, dar remunerat pentru profesori, obținând astfel nu doar rezultate educaționale mai ridicate, ci și date centralizate suplimentare cu privire la problemele cu care se confruntă tinerii români care se întorc în țara, ceea ce poate crește nivelul legiferării în beneficiul acestora.
Desigur, provocările românilor de pretutindeni rămân numeroase, iar relatările pe care le aud de la cetățeni sunt deseori tulburătoare. De exemplu, un tânăr român plecat la studii în Olanda devine victimă a unor farse imobiliare, rămas fără adăpost. O tânără româncă plecată pentru un loc de muncă sezonier în Italia, care ajunge să fie victimă a traficului de persoane. Un cetățean român plecat în Spania pentru un venit mai bun, devine victima unor practici de muncă ilicite, necunoscându-și drepturile.
Pe scurt, românii de pretutindeni trebuie susținuți și protejați, iar educația are un rol crucial în acest sens. Cu siguranță mai sunt multe aspecte de clarificat și îmbunătățit. Tocmai de aceea, îmi reconfirm angajamentul de a fi în prima linie în acest proces de creșterea a nivelului de incluziune socială, gândire critică, consolidarea potențialului uman românesc și a alfabetizării funcționale prin inițiative legislative propuse și susținute în Parlamentul României.
Le mulțumesc deputatei Oana Țoiu pentru co-inițiere și consilierei mele, Melany Pașca, pentru redactarea întregului proiect.
