Prețurile la energie și la gaz au ajuns la un nivel record în România conducând la dezbateri aprinse, în absența unor măsuri reale care trebuiau și puteau fi adoptate încă de anul trecut de fosta guvernare de dreapta. Conform analizei Comisiei Europene prețurile angro ale energiei electrice au crescut în anul 2020 cu 200% față de anul anterior. La rândul său, acest lucru a dus la creșterea prețurilor cu amănuntul, deși într-o măsură mult mai mică (+9 % din media UE până în august 2021).
În acest sens, Uniunea Europeană a prezentat încă din octombrie anul trecut un set de măsuri de acțiune și de sprijin pentru abordarea creșterii prețurilor energiei și la gaz la nivelul statelor membre. În respectivul document se realizează o analiză amplă a situației și se prezintă posibile soluții pe care fiecare stat membru le poate aplica. Astfel, conform instituțiilor europene, creșterea actuală a prețurilor este determinată de o creștere mai mare a cererii la nivel mondial, pe fondul redresării economice, care nu a fost susținută de o creștere a ofertei. Mai mult, condițiile meteorologice, creșterea prețului fixat la nivel european pentru emisiile de carbon și ponderea semnificativă a gazelor naturale în mixul energetic al Uniunii Europene sunt alte explicații pentru această creștere.
Interesant este că în 2019 rata de dependență energetică a UE față de importurile de energie a fost de 61% (față de 56% în 2000), conducând la riscuri semnificative pentru piața și consumatorii europeni.
Este evident pentru întreaga Europă că aceste creșteri ale prețurilor conduc la sărăcie energetică, în mod special pentru cei cu venituri mici, care sunt obligați să aleagă între încălzire și mâncare.
Serviciile de încălzire, iluminat și energia necesară pentru funcționarea aparatelor electrice sunt esențiale pentru a garanta un standard de viață decent. Sărăcia energetică are consecințe negative asupra sănătății oamenilor, fiind asociată cu boli respiratorii, cardiace și mentale, dar poate influența în același timp și rezultatele școlare ale copiilor afectați.
De altfel, potrivit celor mai recente date disponibile, în 2019, 31 de milioane de cetățeni europeni, aproximativ 7% din populația UE-27, nu au putut să își încălzească corespunzător locuințele. În plus, 6% din populația Uniunii Europene nu reușea să-și achite la timp facturile la utilități.
Creșterea prețurilor are repercusiuni importante și asupra IMM-urilor, industriei sau lanțurilor de aprovizionare, provocând creșterea inflației și la apariția unor disfuncții pe piața muncii.
În acest sens, Comisia Europeană a propus o serie de măsuri pe termen scurt și mediu pentru a combate această creștere a prețurilor, ce pot fi finanțate inclusiv parțial din taxele și impozitele aplicate tarifelor la energie, taxele de mediu sau veniturile obținute din licitarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.
Voi prezenta pe scurt aceste posibile soluții prezente în documentul oficial al instituțiilor europene:
- Sprijin de urgență pentru venituri și evitarea deconectărilor de la rețeaua energetică, prin măsuri care constau în acordarea, pentru o perioadă limitată de timp, de compensații și de sprijin direct utilizatorilor afectați, inclusiv grupurilor expuse riscurilor, de exemplu prin bonuri valorice sau prin acoperirea parțială a facturii la energie, finanțată, printre altele, din veniturile obținute prin intermediul sistemului de comercializare a certificatelor de emisii. Tot în acest sens se pot institui sau menține garanții pentru a evita deconectările de la rețeaua energetică sau să se reporteze temporar scadența plăților.
- Pe zona măsurilor fiscale, România ar putea să reducă nivelul cotelor de impozitare pentru categoriile vulnerabile, pentru o perioadă de timp definită și într-o manieră țintită sau să ia în considerare posibilitatea de a finanța programele de sprijin pentru energia din surse regenerabile prin alte mijloace decât prin taxe, și anume folosind surse care nu sunt incluse în factura la energie electrică.
- În ceea ce privește ajutoarele de stat, statele membre ar putea să ia măsuri de reducere a costurilor energiei pentru toți utilizatorii finali, să acorde ajutor întreprinderilor sau industriilor pentru a face față crizei, cu respectarea deplină a cadrului privind ajutoarele de stat, utilizând, după caz, marja de flexibilitate prevăzută în cadru și încurajând renunțarea la combustibilii fosili în favoarea altor surse de energie.
De asemenea, facilitarea unui acces mai larg la contractele de achiziționare de energie electrică din surse regenerabile, care să includă și alți participanți în afară de întreprinderile mari, cum ar fi IMM-urile, inclusiv prin agregarea cererii utilizatorilor finali în conformitate cu normele în materie de concurență. Nu în ultimul rând, pot fi sprijinite contractele de achiziție de energie electrică prin măsuri de însoțire precum punerea în legătură a diferiților actori, contractele standard și eliminarea riscurilor prin intermediul produselor financiare ale InvestEU.
- În ceea ce privește zona de intensificare a supravegherii pieței, Comisia investighează semnele oricărui eventual comportament anticoncurențial pe piața energiei, monitorizează evoluțiile de pe piața europeană a carbonului și se va asigura împreună cu instituțiile naționale că se respectă normele europene.
- În relație cu partenerii internaționali, Comisia își va consolida raza de acțiune internațională în domeniul energiei pentru a asigura transparența, lichiditatea și flexibilitatea piețelor internaționale și va prezenta, la începutul anului, o strategie privind cooperarea internațională în domeniul energiei în care se va analiza, printre altele, ce acțiuni ar fi necesare pentru a asigura securitatea și competitivitatea piețelor internaționale de energie pe parcursul tranziției energetice în curs.
Pe termen mediu, autoritățile europene propun următoarele măsuri:
- Dezvoltarea capacității de stocare și a sistemului energetic al Uniunii Europene inclusiv prin crearea și achiziționarea în comun a unor stocuri de gaze naturale comune, reglementarea pieței gazelor naturale și cea a hidrogenului și oferirea de consiliere pentru statele membre pentru elaborarea planurilor lor naționale de acțiune preventivă și de urgență;
- Sprijinirea unei tranziții juste și protejarea utilizatorilor finali, printr-o serie de recomandări cu privire la modul optim de abordare a aspectelor sociale și de ocupare a forței de muncă. În același timp, consumatorii trebuie să fie mai bine informați cu privire la posibilitățile de a-și reduce consumul și de a schimba furnizorul pentru a reduce costurile, iar în anumite circumstanțe statele membre pot desemna un furnizor de ultimă instanță. Stimularea înființării comunităților de energie ale cetățenilor, prin intermediul cărora consumatorii vor avea dreptul să se implice direct în gestionarea energiei prin producția, stocarea și distribuirea energiei în mod individual sau în grup, este, de asemenea, foarte importantă.
- Intensificarea investițiilor în energia din surse regenerabile și în eficiența energetică. Statele membre ar putea să accelereze organizarea de licitații pentru energia din surse regenerabile și să asigure realizarea rapidă și integrală a investițiilor relevante cu ajutorul Fondului de redresare și reziliență. De asemenea, poate fi urgentat procesul de acordare de licențe și autorizații, inclusiv cu sprijinul Comisiei Europene, prin simplificarea procedurilor aferente, lungi și complexe, care reprezintă unul dintre cele mai mari obstacole în calea dezvoltării și implementării infrastructurii energetice curate. Intensificarea producției de echipamente specifice este un alt factor ce poate grăbi implementarea surselor regenerabile de energie.
Investițiile în eficiența energetică și în performanța clădirilor ar reduce consumul de energie și costurile energiei și ar atenua totodată presiunea asupra piețelor energiei, iar cele în rețelele transeuropene pentru ar conduce la evitarea restricționărilor, pe baza proiectelor de interes comun. Printre acestea se numără interconexiunile, eliminarea blocajelor naționale, stocarea și modernizarea rețelelor de transport și de distribuție.
Potrivit estimărilor făcute de instituțiile europene, creșterile actuale ale prețurilor vor fi probabil temporare, dar este probabil ca acestea să rămână ridicate în lunile de iarnă, iar în ciuda scăderilor ulterioare aceste tarife ar urma să rămână mai ridicate decât media din ultimii ani.
În consecință, România avea încă de anul trecut o gamă largă de opțiuni pentru a trata problematica prețurilor din domeniul energiei. Majoritatea statelor membre au identificat soluții viabile în timp ce fostul guvern de dreapta a ignorat complet aceste probleme, promovând în schimb măsuri ce nu pot fi aplicate.
De aceea, Partidul Social Democrat a venit cu măsuri raportate la recomandările europene și la experiența altor state, propuneri ce pot ajuta direct cetățenii, protejându-i de această creștere a prețurilor în domeniul energiei și la gaz și de posibilele abuzuri comise de anumiți distribuitori.
