Poza sumbră a zilei. Se mai poate salva ceva?
Pentru a doua oară în doar câteva luni, Guvernul a modificat, tot prin ordonanță de urgență, legile Justiției, alea adoptate de Parlament după un simulacru de dezbateri și fără să se aștepte opinia Comisiei de la Veneția. Când toată lumea spunea că modificările la legile Justiției sunt nocive, că vor duce la blocarea sistemului judiciar și că ar trebui ca toată situația să fie mult mai atent gândită, cei de la putere susțineau că modificările sunt bune și că Parlamentul este suveran. Între timp, s-a schimbat schimbarea. Legile nu mai sunt așa de bune și Guvernul vine și modifică pentru a doua oară ce a decis Parlamentul. Acțiunile nu sunt însă deloc disparate, ci piese ale unui puzzle complex și în continuă ajustare, în funcție de interesele - cu iz penal sau nu - ale mai marilor zilei.
Mulți oameni - politicieni, magistrați, jurnaliști și simpli cetățeni - au fost luați prin surprindere de noile lovituri aplicate sistemului de Justiție prin ordonanța de urgență adoptată marți de Guvernul PSD-ALDE. Mai mult de atât, a părut că cei care aveau datoria să avertizeze asupra demersului și asupra efectelor acestuia au fost prinși pe picior greșit.
Aceasta pentru că, pe de o parte, Guvernul PSD-ALDE a procedat așa cum a făcut-o și în alte dăți, în secret, fără ca măcar să treacă actul normativ pe agendă, cu atât mai puțin să respecte obligația legală de inițiere a unei consultări publice. Dar și pentru că, pe de altă parte, discuțiile de până acum s-au îndreptat spre modificarea prin ordonanță de urgență a Codurilor penale și spre introducerea posibilității de revizuire a sentințelor definitive, așa că atenția era canalizată în alte direcții.
Și după ce a ieșit Tudorel Toader să prezinte ce conține ordonanța de urgență, unele reacții au fost întârziate. Dincolo de detaliile oarecum tehnice și de scopurile ascunse ce transpar din modificările cuprinse în OUG, iată ce ar trebui reținut:
- „Propunerea de modificare ce face obiectul ordonanței de urgență a venit de la Consiliul Superior al Magistraturii, (...) majoritatea soluțiilor sunt venite de la Consiliul Superior al Magistraturii”, ministrul Justiției, Tudorel Toader.
- „Membrii Secţiei au luat la cunoştinţă de conţinutul ordonanţei de urgenţă în data de 18 februarie, când a fost transmisă la Consiliu (CSM - n.r.) pentru avizare. Membrii procurori nu au avut cunoştinţă de vreun demers instituţional, altul decât cel privind amânarea intrării în vigoare a dispoziţiilor privind admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii şi cu atât mai puţin de conţinutul acestor propuneri despre care se susţine că ar aparţine Consiliului Superior al Magistraturii”, Secția pentru procurori a CSM.
- „Nu știam că va fi adoptată (ordonanța de urgență pe legile Justiției - n.r.), o să mă uit de îndată ce voi ajunge la birou”, Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
- „Toate aceste modificări pot conduce la apariţia unui blocaj instituţional, Ministerul Public putând ajunge în situaţia de a nu-şi exercita corespunzător atribuţiile constituţionale de reprezentare a intereselor generale ale societăţii, apărare a ordinii de drept, precum şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor”, procurorul general, Augustin Lazăr.
- „PSD a acționat astăzi din nou împotriva Justiției și a statului de drept, împotriva României și a cetățenilor. Guvernul PSD vrea să creeze prin ordonanțe de urgență un statut special pentru cei care au probleme în justiție. Și românii, și liderii europeni știu că nu există nicio altă justificare pentru obsesia de a slăbi până la ineficiență justiția din România, în afară de interesele personale”, președintele Klaus Iohannis.
- „De-aia e ordonanţă de urgenţă, să se adopte repede (...) Pe textul ordonanţei m-am uitat și eu cred că e în regulă această ordonanță şi era necesară”, Liviu Dragnea, președintele PSD.
- „Eu astăzi nu ştiam dacă această ordonanţă (pe legile Justiţiei - n.r.) apare pe lista suplimentară sau nu, pentru că nu ştiam dacă poate să ia toate avizele. (...) Nu văd de ce atâtea semne de întrebare pe două ordonanţe (pe legile Justiției și pentru desemnarea procurorului european din partea României - n.r) care haide să vedem ce presupun ele şi cum se pliază ele pe realitatea existentă în România. Eu cred că discutăm foarte mult numai despre justiţie şi în ultima perioadă am văzut că acesta a devenit subiectul principal”, Viorica Dăncilă, premierul României.
- „Să dea o ordonanță prin care să subordoneze total parchetele și prin asta să închidă povestea, ce tot dau câte un pic, câte un pic. Adică tăiem coada la pisică din bucăți, ca să nu doară așa tare (...) Chiar ne cred proști pe toți, am obosit. Dar sigur, această lovitură nu este finală, că mai vin mâine cu alta. Eu nu înțeleg însă de ce magistrații se lasă călcați așa în picioare, pentru că este un amestec nepermis și fără precedent al Guvernului în justiție”, Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale.
- „Din data de 20 martie 2019, Secția de combatere a corupției și Secția judiciară din cadrul DNA rămân fără procurori șefi, prin expirarea delegărilor. În mod real, indiferent ce procedura de numire ar fi parcursă, nu se poate finaliza până la data de 20 martie 2019”, DNA.
- „Modificările aduse legilor justiţiei contravin arhitecturii instituţionale stabilite prin Constituţie şi ar pune Ministerul Public în imposibilitatea de a-şi realiza atribuţiile specifice, prevăzute de Constituţia României şi legile organice”, DIICOT.
- „Asistăm la revoluţionarea modului de organizare a Ministerului Public şi a principiului constituţional de ierarhie în cadrul parchetelor, prin schimbarea accepţiunii noţiunii de procuror ierarhic superior, doar cu privire la o anumită unitate de parchet (contestată la unison de magistraţi, Consiliul Europei şi Uniunea Europeană), acum devenită independentă chiar de Ministerul Public, într-un demers vădit neconstituţional”, Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, Asociaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie.
- „Comisia Europeană urmărește cu mare îngrijorare evoluțiile cu privire la statul de drept din România. Atât conținutul, cât și procedura prin care s-au făcut cele mai recente modificări, prin intermediul unor ordonanțe de urgență, fără consultări cu sistemul judiciar, par să fie în contradicție directă cu recomandările Comisiei din Mecanismul de Cooperare și Verificare. Comisia Europeană va cere explicații de la Guvernul României în privința acestor schimbări”, purtător de cuvânt al CE.
Iar pentru ca poza să fie completă, să nu uităm câteva detalii:
- Ministrul Tudorel Toader a propus-o de două ori pe Adina Florea la șefia DNA, după revocarea Laurei Codruța Kovesi. Președintele Klaus Iohannis a refuzat propunerea, iar DNA este condusă interimar, din 8 ianuarie, de procurorul Călin Nistor.
- Adina Florea s-a înscris la concurs și la Secția pentru investigarea magistraților. A fost admisă, a devenit procuror cu funcție de execuție și se ocupă de dosarul deschis Laurei Codruța Kovesi, dosar în care s-a consumat audierea de zilele trecute.
- Adina Florea a înregistrat și plângerea depusă de luju.ro împotriva lui Frans Timmermans și a comisarului european pe Justiție, Vera Jourova, acuzați că ar forma, cu Augustin Lazăr și Angela Cristea, șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, „un grup infracțional organizat”.
- Prin ordonanța adoptată marți de Guvern, procurorul general, încă Augustin Lazăr, NU mai are atribuția de a infirma acte de urmărire ale procurorilor din Secția specială chiar dacă le consideră nelegale sau netemeinice.
- Secția pentru investigarea magistraților a cerut, de trei ori în mai puțin de o lună și jumătate, să i se transmită dosarul Tel Drum în care Liviu Dragnea are calitate de suspect.
- Alina Ghica, judecătoarea de la Curtea de Apel București care a anulat o parte din prejudiciu în dosarul Tel Drum și completurile de cinci judecători (decizie în baza căreia s-au blocat unele procese, au fost eliberați unii condamnați și s-au creat premisele pentru rejudecarea unor dosare - vezi cazul Dan Șova), ar vrea să fie magistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție. Pentru că o încurcă criteriile de vechime, acestea au fost schimbate prin ordonanța de marți.
- PSD a decis ca de organizarea alegerilor în România și de repartizarea banilor pentru partide să se ocupe Mircea Drăghici, actualul trezorier al PSD, cel însărcinat de Liviu Dragnea să redacteze plângerea de înaltă trădare împotriva lui Klaus Iohannis și care ar fi, potrivit informațiilor din presă, cercetat în două dosare penale.
