Guvernul a aprobat modificarea Legilor Justiției prin ordonanță de urgență

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a precizat, la finalul ședinței de Guvern, că Executivul a aprobat ordonanța de urgență care modifică Legile Justiției. Toader a susținut că propunerile de modificare ar fi venit de la Consiliul Superior al Magistraturii. Totuși, ordonanța pe Justiție nu a fost inclusă pe ordinea de zi publică a ședinței de Guvern și nici nu a fost anunțată de premier în debutul ședinței. De asemenea, merită remarcat că ordonanța pe Justiție a fost transmisă CSM, spre avizare, de abia luni seara.

Printre modificările aduse de Guvern, prin ordonanță de urgență, legilor Justiției:

- Procurorii de rang înalt (procurorul general și adjuncții acestuia, șefii DIICOT și DNA și adjuncții acestora) vor primi un aviz de la plenul CSM, nu de la Secția de procurori din cadrul CSM. Aceasta în condițiile în care una dintre ambiţiile noilor legi ale Justiţiei era să separe carierele de judecător şi procuror. O modificare similară nu-i vizează însă şi pe judecători, pentru care avizul îl va da în continuare secţia de judecători.

De remarcat că, în ultimul timp, Secția pentru procurori a luat mai multe decizii în neconcordanță cu intențiile ministrului Justiției, în timp ce plenul CSM este perceput, de la alegerea Liei Savonea în fruntea sa, ca fiind unul favorabil coaliției la putere.

- Pentru funcțiile de procurori de rang înalt (în cazul cărora este prevăzută numirea de către președintele Klaus Iohannis) nu vor mai fi permise delegările cu o durată mai mare de 45 de zile. „Ele se ocupă și trebuie să fie ocupate în condițiile legii. Din păcate, azi, când vorbim, multe funcții de conducere de procuror de rang înalt sunt ocupate prin delegare. Cei vizați au termen de 45 de zile”, a declarat Tudorel Toader.

Raţiunea acestei modificări este de a-l obliga pe preşedinte să emită decretul de numire la propunerea ministrului Justiţiei, altminteri instituţia poate rămâne fără conducător. De exemplu, acum DNA este condus de un procuror şef cu delegaţie, întrucât preşedintele a refuzat repetat numirea Adinei Florea la şefia DNA.

- Șeful Secției speciale de anchetare a magistraților va fi cel care dispune în cazul infracțiunilor ce țin de competența Secției (și nu procurorul general). În prezent, procurorul general ar fi putut infirma unele acte pe care le consideră nelegale sau netemeinice.

- Pentru funcțiile de conducere din Ministerul Public să poată candida și judecătorii care au fost procurori. „Potrivit Ordonanţei pe Justiție, pot candida procurorii care îndeplinesc condiţiile legii, nu se poate altcumva, dar pot candida şi judecători care au fost procurori. Prin urmare cineva cu experienţă din sistemul Ministerului Public, cineva care la momentul adoptării Ordonanţei pe Justiție, intrării în vigoare, are roba de procuror sau a avut cândva robă de procuror adică are experienţă în managementul şi în problemă internă, în problemele de funcţionare, organizare a Ministerului public, prima modificare aşadar cu privire la potenţiali candidaţi se referă la posibilitatea ocupării funcţiilor de procuror de rang înalt şi de către judecătorii care au fost mai devreme sau mai de demult, care au fost procurori”, a spus Toader.

G4media a arătat că de modificare ar beneficia în primul rând Alina Ghica, judecătoarea de la Curtea de Apel București care a anulat o parte din prejudiciu în dosarul Tel Drum și completurile de cinci judecători (decizie în baza căreia s-au blocat unele procese, au fost eliberați unii condamnați și s-au creat premisele pentru rejudecarea unor dosare - vezi cazul Dan Șova).

„Care e urgenţa OUG? Pornind de la următoarea premisă că admiterea la Institutul Național al Magistraturii (INM - n.r.) trebuie anunţată cu șase luni înainte de concurs, iar CSM a făcut propuneri temporare pentru toamna lui 2019, propuneri care se referă în principal la păstrarea condiţiilor dinaintea modificării Legilor Justiţiei, adică admiterea din 2019 să rămână de 2 ani, stagiul să rămână de 1 an, iar repartiţia auditorilor de justiţie să se facă anul acesta. De ce? Pentru că potrivit modificările la INM, durata studiilor va fi de 2 ani spre 4 ani. CSM ne spune că, dacă anul acesta s-ar da admiterea la studii de 4 ani cu stagiul de 2 ani, s-ar crea un deficit de cadre. În acelaşi timp INM trebuie să îşi ia măsuri să treacă la durata studiilor de 4 ani, sistemul receptând judecători după 4 ani şi nu după 2 ani, ceea ce ar însemna o lipsă de personal între cei doi şi patru ani care sunt în prezent”, a explicat Tudorel Toader una dintre modificările aduse de OUG.

Președintele Klaus Iohannis a criticat adoptarea ordonanței pe Justiție și a declarat că PSD acționează împotriva României și a statului de drept și că le creează un statut special celor care au probleme cu legea.