Tony Blair, un nume mult mai legat de România și de PSD decât arată datele din dosarul cel nou al DNA, care l-a adus pe Victor Ponta în control judiciar.
Tony Blair este un nume a cărui faimă pălește de ani de zile, și care, în ultima vreme, în presa britanică face obiectul unor investigații care pun problema când se vor sesiza autoritățile londoneze pentru cum și-a construit averea politicianul de stânga care a condus Marea Britanie vreme de zece ani.
Pe vremea când Victor Ponta îl avea model în politică pe Adrian Năstase și era doar secretar de stat în Guvernul condus de mentorul său născut la Tărtășești, a existat un scandal imens în Marea Britanie. În 2002, în Camera Comunelor, pe malul Tamisei, un parlamentar conservator citea în plen o scrisoare semnată de Tony Blair prin care îl felicita pe Adrian Năstase pentru că guvernul său alesese să vândă Sidex, combinatul siderurgic de la Galați, lui Lakshmi Mittal, proprietarul companiei LNM Group. Blair, ca prim ministru, a fost întrebat de ce a intervenit la Năstase (un lider privit cu circumspecție în Occident) în favoarea lui Mittal, un magnat indian care doar locuia la Londra și nu plătea taxe pentru compania sa înregistrată în paradisul fiscal din Antilele olandeze și nici nu avea angajați britanici prea mulți. Misterul s-a aflat repede – Mittal donase Partidului Laburist din Marea Britanie (condus de Blair) 125.000 de lire sterline, iar intervenția lui Blair fusese considerată ceea ce noi numim acum trafic de influență.
Tony Blair era în funcție când, în mod straniu, mai mult de jumătate din redacția în limba română a BBC a demisionat, în 2003, acuzând puternice presiuni politice din partea Palatului Victoria, amenințări, iar Foreign Office, care finanța la vremea aceea BBC World Service, nu a făcut nicio investigație. La scurt timp, poate doar o coincidență, BBC căpăta de la CNA licență proprie în România, pe care nu a folosit-o decât până în 2008, când secția în limba română s-a desființat.
Până ca Tony Blair să figureze în cel de-al doilea dosar al lui Victor Ponta, presa britanică a scris despre o adevărată schemă după care fostul premier ar acționa pentru a folosi funcțiile publice de anvergură internațională pentru a face rost de clienți și, mai ales de bani. Milioane de lire sterline, despre care ediția de duminică a The Times susținea, în aprilie 2016, că provin dintr-o încrengătură de activități diplomatice, de lobby, comerciale, de consultanță, cursuri susținute la Yale, și, desigur, opere de caritate. The Times susținea că nu este clar dacă familia Blair nu și-a folosit influența și cunoștințele pentru a evita o serie de impozite pe avere. Până la o investigație cu răspunsuri oficiale, care a fost cerută în Parlamentul de pe Tamisa, sunt fapte.
În 2007, Blair pleacă din Downing Street și primește funcția de emisar special pentru Orientul Mijlociu al Cvartetului, o asociere între ONU, UE, SUA și Rusia pentru promovarea păcii în zonă. A ocupat această funcție până în 2015.
Este perioada în care Blair prosperă. Ajunge la un imperiu imobiliar, cum îl numește presa engleză, în valoare de 27 milioane de lire sterline.
Capătă contracte de consultanță cu Banca Mondială, cu JP Morgan. În urma unei întâlniri cu Jing Yong Kim, președintele Băncii Mondiale, înființează Global Network of Delivery Leaders. Înființează firma Tony Blair Associates (TBA), care oferă consultanță prin alte firme care au în titulatură vocabula Windrush. TBA semnează, la rândul său, un contract de consultanță de 1,1 milioane de lire sterline cu Banca Mondială. The Telegraph scrie că o parte a acestui contract (semnat în 2014) între TBA și Banca Mondială s-a derulat în România, unde firma lui Blair a furnizat o echipă de consultanță Guvernului de la București, condus la acea vreme de Victor Ponta.
Din aceeași perioadă datează o afacere. Potrivit Ziarului financiar, în 2014, divizia de investiții a Băncii Mondiale (International Finance Corporation) a cumpărat acțiuni în valoare de 5 milioane de euro și a acordat un împrumut de 10 milioane de euro firmei Teamnet, înființată de Sebastian Ghiță. Teamnet a mai vândut și în vara acestui an acțiuni de încă 5 milioane de euro aceleiași divizii a Băncii Mondiale, care acum deține un pachet de 16%. Sebastian Ghiță l-a adus în prim-planul acestei firme, din 2012, pe colegul său de liceu, Bogdan Padiu, care și-a început cariera de softist la Asesoft. Potrivit RiseProject, și după 2012, pachetul majoritar de acțiuni ar fi controlat de un offshore înregistrat în Cipru, care i-ar aparține, de fapt, tot lui Sebastian Ghiță.
Sebastian Ghiță este și el anchetat în dosarul DNA în care procurorii cercetează o presupusă spălare de bani prin plata deplasării la București a lui Tony Blair în campania din 2012, alături de PSD. Suma, potrivit DNA, a fost de 220.000 de euro.
În România, numele lui Blair a fost asociat cu presupusa influență pe care ar exercitat-o asupra guvernului Ponta pentru ștergerea datoriilor de peste 400 mil euro pe care KazMunayGas le avea la preluarea Rompetrol. Speculațiile presei care a scris despre acest subiect au la origine faptul că în aceeași perioadă Tony Blair avea un contract, tot prin TBA, cu președintele Kazahstanului, Nursultan Nazarbaiev, pe care l-a consiliat, în pofida criticilor din întreaga presă occidentală (nu doar britanică) că încasează milioane de euro pe an de la un politician cu derapaje considerabile de la standardele democratice.
De fapt, Blair a plecat anul trecut din postul de emisar special pentru Orientul Mijlociu, după ce din 2011 ziarele occidentale remarcau vizitele sale diplomatice în țările din Orientul Mijlociu, unde, simultan, nu se petreceau aplanări ale conflictelor, însă lideri precum cei din Kuweit, Dubai și Abu Dhabi sau membri ai familiei regale saudite deveneau clienți în portofoliul Tony Blair Associates.
Prin intermediul unor astfel de clienți, Blair se extindea în alte zone. De pildă, a deschis în 2015 un birou în Serbia, despre care The Guardian scria că găzduia și angajați ai firmei de avocatură a soției sale, Cherie, și a cărui activitate era finanțată de o familie influentă din Emiratele Arabe Unite. Sau, președintele columbian, Juan Manuel Santos, care a fost sfătuit de aceeași firmă a lui Blair, TBA, cum să cheltuiască 2 miliarde de dolari pe strategii de dezvoltare a sectorului minier. TBA nu a fost plătită însă de autoritățile de la Bogota, ci, așa cum arăta Financial Times, de o familie influentă din Emiratele Arabe Unite, care, în aceeași perioadă a contractului - care a însemnat două deplasări ale lui Blair la Bogota -, a devenit proprietara unei mine cu zăcăminte prețioase din Columbia.
Numele i-a fost pomenit în scandaluri care țineau de cheltuirea banilor încă din perioada în care era prim-ministru.
Pe la-nceputul anilor 2000, era criticat de presa Albionului că a plecat în vacanța de iarnă în Egipt, la Sharm el Sheikh pe banii guvernului condus de Hosni Mubarak. El le răspundea că a călătorit și a petrecut vacanța în avioanele și hotelurile guvernului egiptean, dar a donat organizațiilor caritabile din Cairo. Exact așa cum a răspuns și când a fost acuzat că își petrece vacanțele în Toscana, pe banii contribuabililor italieni, la invitația lui Berlusconi.
Vorbim despre un lider laburist care a câștigat enorm din politică, o avere a cărei dimensiune este doar ghicită. O avere care a crescut pe măsură ce numele și-a pierdut renumele.
Drept la replică:
„ Așa cum am mai comunicat, din anul 2011 Sebastian Ghiță nu mai are nicio legătură cu business-ul pe care eu îl conduc. Astfel, finanțările pe care Teamnet le-a obținut începând cu 2014 din partea unor instituții financiare prestigioase, printre care și IFC, au la bază strategia pe care am realizat-o în vederea extinderii Grupului la nivel regional. Aceste instituții au investit în Teamnet, nu este vorba de o simplă achiziție de acțiuni. Planul de investiții realizat în trei runde până în acest moment de către IFC (5 milioane de euro în 2014, 1.36 milioane de euro în octombrie 2015 și 4.5 milioane de euro în iunie 2016) reprezintă o confirmare a evoluției reale a Teamnet.Menționez faptul că respect libertatea de exprimare a presei, realizată cu bună credință și deontologic, în scopul de a informa corect asupra subiectelor de interes public. În acest spirit, vă adresez rugămintea de a publica toate precizările și corecțiile necesare în vederea prezentării cu acuratețe a adevărului.” Bogdan Padiu, CEO TEAMNET GROUP
