(De Binaifer Nowrojee, Director Regional Asia-Pacific al Fundației pentru o Societate Deschisă)
În timp ce unele guverne occidentale se confruntă cu un val de critici pentru reacțiile neconvingătoare și întârziate la coronavirus, există încă lecții pe care le putem învăța din Est. În ciuda declarațiilor anumitor oficialități din SUA că este prea târziu să mai învățăm ceva din situația Asiei, politicile din Singapore, Coreea de Sud și Taiwan demonstrează o prevenție rapidă și eficientă.
În toate aceste trei țări, guvernele au arătat că protejarea sănătății publice și respectarea drepturilor omului merg mână în mână, iar oamenii au avut prioritate în fața câștigurilor financiare sau politice pe termen scurt. Reacțiile imediate și transparente au păstrat scăzut numărul cazurilor, în același timp protejându-i pe cei mai vulnerabili, inclusiv pe săraci și pe cei în vârstă. Utilizarea tehnologiei inovatoare, deși este în continuare evaluată și înțeleasă, pare să fi jucat de asemenea un rol.
Singapore, hotărâtă să nu mai repete incapacitatea de a opri virusul SARS la începutul anilor 2000, a fost una dintre primele țări care a luat măsuri de prevenție. În doar câteva zile, a blocat sosirile de străini din China pentru a câștiga timp, în ciuda protestelor Beijingului, și a instituit verificări la punctele de trecere a frontierei. Într-un moment când încă nu se cunoșteau prea multe despre virus, guvernul a furnizat rapid informații corecte, ceea ce a jucat un rol critic în stoparea fricii și a cumpărăturilor exagerate.
Odată ce a devenit clar că oamenii puteau fi contagioși fără să prezinte niciun fel de simptome, testarea, autoizolarea și așa-numita trasabilitate a contacților au fost puse pe primul plan. Autoritățile din Singapore au oferit servicii de sănătate gratuite și de calitate pentru a rămâne cu un pas înaintea virusului. Prin intervievarea persoanelor infectate cu privire la mișcările lor, specialiștii din sănătate au identificat cu minuțiozitate peste 5.000 de persoane expuse riscului. Acest lucru a prevenit răspândirea majoră în comunitate, de genul celei la care asistăm acum în principalele orașe americane și europene.
O asemenea acțiune timpurie, prin testare generalizată și urmărire minuțioasă, a fost extrem de eficientă în Singapore. Orașul-stat, în care locuiesc 5,6 milioane de persoane și unul dintre cele mai dens populate locuri din lume, s-a confruntat până acum cu mai puțin de 400 de cazuri și 2 decese. Din cele aproximativ 250 de cazuri confirmate la mijlocul lunii martie, aproape 100 dintre ele au fost contactate înainte de diagnosticul lor.
În Coreea de Sud, clinicile de testare de tip drive-through, care primesc mii de persoane în fiecare zi, au făcut deja subiectul știrilor din toată lumea. Începând din 19 martie, Coreea de Sud a desfășurat peste 307.000 de teste, cele mai multe pe cap de locuitor de oriunde din lume. Comparativ, Regatul Unit a testat deocamdată în jur de 64.000 de persoane, situându-se pe locul doi în Europa, un număr totuși mult prea mic față de ceea ce este nevoie pentru a fi stopată epidemia. Și în SUA testarea a fost întârziată și costisitoare, pierzându-se timp valoros pentru controlarea infecției și contribuind la o epidemie tăcută care așteaptă să explodeze.
Taiwan, în ciuda faptului că este situat doar la aproximativ 130 de kilometri de China continentală, este de asemenea un exemplu bun de urmat. Pe lângă testarea în masă și urmărirea contacților, Taiwanul a folosit și tehnologia inovatoare pentru a lupta împotriva virusului. În timp ce impactul asupra confidențialității rămâne să fie analizat pe deplin, utilizarea de către Taiwan a unui volum mare de date, pentru a pune cu ușurință la dispoziția spitalelor istoricul de călătorie al pacienților, merită să fie analizată cu atenție. Societatea civilă și cetățenii și-au adus de asemenea aportul, creând hărți interactive și alte instrumente online pentru a indica unde sunt disponibile măști.
Coreea de Sud, Singapore și Taiwan au luptat împotriva coronavirusului și cu informații, furnizând publicului actualizări rapide, corecte și frecvente.
Această abordare contrastează cu cea a altor țări în care autoritățile au minimalizat riscurile și au respins criticile. De exemplu, China i-a deținut și i-a pedepsit inițial pe doctorii și pe oamenii obișnuiți pentru „răspândirea de zvonuri”, după ce aceștia au raportat despre virus. În Thailanda, jurnaliștii s-au confruntat cu represalii în justiție pentru criticarea acțiunilor guvernului și demascarea corupției, inclusiv cu privire la presupusa cumpărare în masă și revânzare a unor milioane de măști. În Statele Unite, președintele Donald Trump a atacat presa, a subminat informațiile venite de la specialiștii din sănătate și nu și-a asumat responsabilitatea pentru reacțiile întârziate.
Singapore, Coreea de Sud și Taiwan par să încerce să creeze un echilibru între dreptul la confidențialitate al pacienților și nevoia de izolare a cazurilor diagnosticate sau suspectate. De exemplu, în Taiwan, autoritățile au redus presiunea pusă pe sistemul de sănătate prin furnizarea de telefoane mobile echipate cu GPS celor izolați acasă, astfel încât autoritățile să-i poată urmări. În Singapore, detaliile despre locațiile în care pacienții lucrează și locuiesc sunt făcute disponibile online în timp real (deși nu sunt divulgate nume). Coreea de Sud emite alerte pe mobil, pentru a-i anunța pe oameni atunci când se află în vecinătatea unei persoane infectate. Adecvarea acestor măsuri la situație trebuie să fie studiată și trebuie să fie un exemplu pentru restul lumii.
Liderii din Europa și SUA au dat dovadă de o indiferență crasă atunci când virusul era limitat la Asia și au ratat fereastra critică de timp, necesară pentru pregătiri. Atunci când aceste guverne au reacționat în cele din urmă, măsurile drastice de stopare a vieții de zi cu zi nu au putut să prevină o creștere masivă a cazurilor. Sistemele de sănătate sunt din ce în ce mai aglomerate, iar echipele medicale sunt nepregătite și insuficient echipate. Teama și panica domină discursul public. În Europa și SUA, există senzația reală că ceea ce este mai rău urmează să vină. Numărul deceselor și numărul cazurilor cresc în mod alarmant.
Nu era nevoie să fie așa, după cum Singapore, Coreea de Sud și Taiwan ne-o arată. Acestea au potențialul de a demonstra că un răspuns eficient privind sănătatea publică trebuie să aibă în vedere principiile fundamentale ale drepturilor omului și să se bazeze pe acțiuni rapide și inovatoare. Guvernele nu ar trebui niciodată să fie obligate să aleagă între închiderea dramatică în case a populațiilor lor și supraîncărcarea sistemelor de sănătate. În timp ce SUA și Europa impun restricții pentru stoparea coronavirusului care par să fie opusul unei societăți libere, țările asiatice au multe lecții de oferit.
