Dezinformare de stat. Cum s-a dat cu gaze în relaţia cu partenerii strategici

Data publicării: 20.08.2018 14:43

dancila timmermans juncker gov ro — Foto: gov.ro

Obstrucționarea unei puteri în stat de către reprezentanții de vârf ai altei puteri în stat este consecinţa firească şi deja în curs de afirmare a modului în care puterea politică de la Bucureşti a înţeles să gestioneze dezastrul de imagine produs de intervenţia Jandarmeriei la mitingul diasporei. Lucru de natură să pună în pericol deopotrivă stabilitatea internă, dar şi capacitatea României de a fructifica două mari oportunităţi de politică externă, în viitorul apropiat.

*"Comisia urmăreşte îndeaproape evoluţiile din România. Protestatarii au criticat paşii înapoi în domeniile reformei judiciare şi luptei împotriva corupţiei. În contextul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), Comisia urmăreşte cu îngrijorare evoluţiile şi acordă o mare importanţă independenţei sistemului judiciar şi luptei împotriva corupţiei. Protestele paşnice s-au încheiat în violenţă. Violenţa nu poate fi niciodată o soluţie în politică" - comunicat al Comisiei Europene.

*"Noi am discutat această problemă în grupul liderilor partidului și suntem foarte îngrijorați despre ce vedem și auzim despre România. Vom ridica această problemă în cadrul PES, care mai apoi poate decide excluderea partidului (PSD - n.r.). (...) Partidul (PSD - n.r.) încearcă să eludeze judecățile și ignoră principiile de bază socialiste prin folosirea majorității sale în parlament pentru a legaliza ilegalitatea" - Orla Hav, unul din liderii social-democraţilor din Danemarca.

*"Comisia a adresat un avertisment Ungariei şi României cu privire la existenţa unei abateri semnificative de la traiectoria de ajustare către obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO) în 2017. (...) Pentru România, care este deja supusă unei proceduri de deviere semnificativă, Comisia recomandă Consiliului UE să emită o decizie privind faptul că nu a luat mpsuri eficiente şi o recomandare de a lua măsuri în 2018 şi 2019 pentru a corecta abaterea semnificativă" - comunicat al Comisiei Europene.

*"Adresăm un mesaj puternic Ungariei şi României că ar trebui să ia măsuri pentru anul acesta şi, în continuare, să corecteze o abatere semnificativă de la obiectivele lor fiscale" - Comisarul european pentru Finanţe, Pierre Moscovici.

*"S-au obținut multe lucruri de la aderare și datorită MCV. E ca și cum ați fi alergat la un maraton, iar acum sunteți la ultima sută de metri. Mesajul meu e să alergați în continuare, dar nu în direcția greșită! (...) Atacurile asupra justiției în presă și în dezbaterile publice riscă să creeze impresia, în rândul populației, că e o problemă cu justiția. Părerea Comisiei Europene e că nu e nimic în neregulă cu justiția. (...) Nu suntem satisfăcuți cu progresele făcute. În unele zone s-a bătut pasul pe loc" - prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, aflat în vizită la Bucureşti.

*"Dacă legile (justiției, n.r.) din România rămân în forma adoptată de Parlament, discuțiile despre ridicarea MCV și aderarea României la Schengen se vor pune în alți termeni" - Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene.

*"Noi susţinem puternic România şi desigur susţinem şi această luptă împotriva corupţiei, o vom susţine mereu şi îl susţinem pe preşedintele vostru. Cred că a făcut o treabă minunată, este foarte popular, este determinat, lucrează din greu... Ştim tot ce se întâmplă în România. Va câştiga bătălia, o va câştiga, are sprijinul nostru" - Donald Trump, preşedintele SUA.

*"SUA constată cu îngrijorare că Parlamentul României are în vedere adoptarea de legislaţie care ar putea submina lupta împotriva corupţiei şi ar slăbi independenţa judiciară în România. Această legislaţie, propusă iniţial de Ministerul Justiţiei, ameninţă progresele înregistrate de România în ultimii ani pentru construirea unor instituţii judiciare puternice, protejate de amestec politic" - Heather Nauert, purtător de cuvânt al Departamentului de Stat.

*"Noi, partenerii şi aliaţii internaţionali ai României, facem apel la toate părţile implicate în modificarea Codului Penal şi a Codului de procedură penală să evite schimbările care ar slăbi statul de drept sau capacitatea României de a lupta împotriva infracţionalităţii şi corupţiei" - apelul comun al 12 state partenere: SUA, Belgia, Canada, Danemarca, Elveţia, Finlanda, Franţa, Germania, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Suedia.

*"Relaţia bilaterală se înscrie şi în actualităţi care pot părea sensibile. Am vorbit cu preşedintele şi cu premierul despre proiectul despre care începe să se vorbească despre reformă a justiţiei, care nu este coerent cu o voinţă de luptă împotriva corupţiei" - Emmanuel Macron, preşedintele Franţei.

Şi aşa mai departe...

Criticile frontale primite de actuala putere de la Bucureşti, transmise de dincoace şi de dincolo de Ocean, sunt covârşitoare, atât prin număr, cât şi prin substanţă, ton, viteză de reacţie. Enumerarea de mai sus cuprinde doar câteva mostre, şi acelea doar din categoria intervenţiilor destinate uzului public, aşa că ne putem imagina, pornind de aici, cât de dure au fost contactele pe canalele discrete.

În orice caz, vorbim de un record absolut în materie, care cu greu va mai putea fi egalat de vreun alt guvern european, un lanţ de mesaje fără precedent, pe care nici cea mai rafinată şi matură diplomaţie nu-l va putea mult timp contracara, în fine, o atmosferă generală care descalifică prestaţia din ultimul an şi jumătate a autorităţilor române, decontul în planul relaţiilor internaţionale urmând a fi greu de dus.

De ce va fi un decont greu de purtat?

Ne ajută să înţelegem acest lucru tot mesajele de mai sus, în condiţiile în care criticile formulate de partenerii europeni şi americani ai României au nu una, ci două componente.

Prima este cea cât se poate de clară: realitatea factuală. Toate reacţiile cancelariilor şi oficialilor străini vizează acţiuni ale Guvernului PSD-ALDE, Parlamentului dominat de PSD-ALDE, iniţiative anunţate ori asumate de liderii PSD-ALDE. Aşadar, nu e niciun mister aici.

A doua componentă, însă, este cea care potenţează problemele, deja de o gravitate excepţională, puse de prima. Concret spus: dezinformarea ca politică de stat.

Deşi, aparent, capitalele de pe cele două maluri ale Atlanticului critică faptele de arme ale guvernării PSD-ALDE (că e vorba de modificarea legislaţiei anticorupţie, măsuri economice hazardate, ori folosirea violenţei împotriva demonstranţilor paşnici), poziţia lor face trimitere, implicit, şi la naraţiunile prin care vectorii de comunicare ai puterii (uneori lideri politici, alteori instituţii) au justificat măsurile.

Naraţiuni împletite din jumătăţi de adevăr şi minciuni gogonate, naraţiuni care prezintă distorsionat realitatea obiectivă, iar asta în mod vizibil premeditat, naraţiuni în a căror construcţie au fost angrenate resurse publice şi instituţii din aparatul de stat, în fine, naraţiuni menite să inducă în eroare şi publicul din ţară, şi pe cel de afară, şi politicul din România, şi spectrul politic european şi american.

Practic, prin vectorii săi principali (miniştri, secretari de stat, premier, şefii celor două camere ale Paralamentului, Avocatul Poporului - prin inacţiunea sa), statul român a ajuns să practice o dezinformare de masă care nu cred că mai are echivalent în rândul statelor membre UE şi NATO.

Practica asta a debutat cu OUG 13, s-a perpetuat în câteva episoade de referinţă ce țin de politica economică, ori în materie de justiţie și a atins punctul culminant cu episodul "10 august", când oameni paşnici a fost scoşi cu forţa din Piaţa Victoriei, folosindu-se fără discernământ bastoane de cauciuc, gaze lacrimogene, tunuri cu apă şi tactici diverse de inducere şi cultivare a panicii colective.

De altfel, cele mai recente exemple de dezinformare a publicului autohton şi a partenerilor europeni şi americani, vizând evenimente majore consumate în România, vin din două zone de maximă sensibilitate: Guvern şi Ministerul Afacerilor Interne.

Ambele au de-a face cu modul în care au intervenit autorităţile în dispersarea mitingului diasporei.

La un capăt, o găsim pe Viorica Dăncilă, premierul României, care printre cosmetizări ale stării economiei în care s-a folosit de clasicele tehnici ale condeiului şi lipsei de contextualizare, a pus în circulaţie o suită întreagă de "adevăruri" menite să înşele vigilenţa destinatarului.

Mai jos, câteva momeli din scrisoarea adresată de Dăncilă preşedintelui şi prim-vicepreşedintelui Comisiei Europene:

-"pe măsură ce se apropia data evenimentului şi având în vedere că obiectivele acestuia nu erau clar definite, asociaţiile românilor din străinătate, iniţiatoare ale manifestaţiei, s-au retras din organizarea protestului"

-"evenimentul din data de 10 august nu a mai avut organizatori, fapt ce a dat posibilitatea participării unor manifestanţi care au instigat la acţiuni violente"

-"au fost încercări repetate de intrare în sediul guvernului, de forţare a cordoanelor de jandarmi şi de incendiere a unor obiective în spaţiul public"

-"forţele de ordine au întreprins demersuri de oprire a violenţelor în conformitate cu legislaţia în vigoare"

-"Consider că aceste încercări de înlăturare pe cale violentă a unui guvern legitim pot reprezenta un precedent periculos în rândul statelor democrate"

-"uncţia constituţională de mediator între societate, forţele politice şi instituţiile statului, care revine Preşedintelui României, conform atribuţiilor din legea fundamentală, a fost ignorată de către acesta"

-"vă asigur că respectăm dreptul la liberă exprimare şi de manifestare publică, că actul guvernamental de la Bucureşti este în parametrii normali, că în România există stabilitate"

La celălalt capăt s-a aflat zilele astea Carmen Dan, un ministru de Interne care a reuşit să ducă în derizoriu această funcţie, dar mai presus de asta, un ministru a cărui poziţionare trădează o totală lipsă de empatie faţă de victime, ca şi tentaţia evidentă de a distorsiona realitatea.

Dovadă, declaraţia de presă de duminică - tardivă, lipsită de substanţă şi care lasă în urmă o perdea de semne de întrebare, pe alocuri mai groasă chiar şi decât ceaţa lacrimogenelor trase în 10 august după oamenii din Piaţa Victoriei.

Sigur că, în apărarea lor, cele două pot invoca precedentul instituit de Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, care în ianuarie şi-au permis să-i bombardeze pe Juncker şi Timmermans cu fake-news-uri la nivel înalt despre modul în care decurge "dezbaterea" privind modificarea legilor justiţiei.

Ar fi, însă, o caricatură de apărare, pe măsura caricaturalei prestaţii ca premier, respectiv ministru, dar ceea ce trebuie reţinut din scrisoarea lui Dăncilă şi "raportul" lui Carmen Dan ţine nu atât de ceea ce a fost, cât de ceea ce ar putea urma.

Iar ideea e simplă: având în vedere existența unei anchete penale de amploare, tentaţia unor oficiali de rang înalt de a pune justiţia pe piste false în dosarul "10 august" înseamnă obstrucționarea oficializată a unei puteri în stat de către reprezentanți de vârf ai unei alte puteri în stat.

Într-un asemenea context, coroborat cu realitatea sumbră a unui aparat de stat aflat în situație de credibilitate zero şi în faţa concetăţenilor, şi în faţa partenerilor externi, una din întrebările care se nasc natural e cea de mai jos: cum mai poate fructifica România două momente de referință pentru politica ei externă - președinția Consiliului UE şi Summitul UE de la Sibiu, primul asemenea summit post-Brexit?