Cât trebuie să dormim pentru a fi sănătoși

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Amendă uriașă: 45.000 de lei pentru un timișorean care a dat foc deșeurilor în spatele curții

Rafael Nadal s-a retras

Somnul se împarte în cinci stadii. Primele două se numesc stadii non-rem.

„Stadiile 1 şi 2 sunt considerate un fel de stadii de umplutură, nu se întâmplă mare lucru din punct de vedere al proceselor care au loc în organism, nu se întâmplă lucruri fantastice”, a explicat Oana Deleanu, medic primar pneumolog.

În primele stadii ale somnului putem fi treziţi cu uşurinţă de orice zgomot sau miros. Apoi alunecăm spre somnul mai profund. Stadiile 3 şi 4 se mai numesc stadii delta, iar ultima fază a somnului poartă denumirea de stadiul rem.

„Din stadiul 3 încolo, în somnul delta şi în somnul rem se întâmplă toate aceste procese de regenerare celulară, de reînnoire neuronală, de realizare a sinapselor neuronale, de sinteză proteică, toate lucrurile pentru care somnul este benefic”, a mai spus medicul Oana Deleanu.

Iar uşor-uşor ajungem la stadiul cel mai important al somnului.

„Cel mai important este somnul rem, somnul acesta odihnitor durează în mod normal între 15 şi 25 la sută din noapte, deci până la un sfert din noapte. Ceea ce e foarte important e că somnul rem apare în cantitate mai mare în a două parte a nopţii”, a mai afirmat medicul primar pneumolog.

„Fiecare perioadă de somn de noapte se termină cu o fază rem când visăm, noi spunem că visăm toată noaptea. O perioadă rem durează între 15-20 de minute”, a completat Anca Boalca, psiholog clinician.

A doua parte a nopţii este esenţială pentru a vă simţi odihniţi dimineaţă.

„Fiecare ciclu de somn e constituit din 2 faze: faza rem şi non rem, durata unui ciclu e variabilă. Între 60 şi 90 de minute. Şi având în vedere că durata somnului e constituită din 4-5 cicluri prin metoda matematică putem să stabilim care e durata intervalului de somn normal. Şi atunci având minim 4 cicluri cu 60 de minute ciclul, înseamnă 240 de minute cel mai puţin şi cel mai mult 5 ori 90 de minute înseamnând 450 de minute”, a explicat Veronica Surlea, medic primar pneumolog.

Un adult obişnuit este construit pentru a dormi între patru şi opt ore. Totul este ca fiecare să-şi descopere bioritmul şi să încerce să aibă ore regulate de somn.

Napoleon era cunoscut pentru că avea nevoie de numai 4 ore de somn. Albert Einstein, însă, dormea 12 ore! Oamenii de ştiinţă dau în aceste cazuri vina pe genetică. Extremele sunt însă destul de rare, iar medicii atrag atenţia să nu abuzăm de odihnă!

„Studiile au demonstat că tot ce depăşeşte opt ore de somn nu mai înseamnă un somn odihnitor, pentru că nu se mai ating acele faze şi acele stadii ale somnului şi dacă nu ajungem la un stadiu de somn profund desfăşurarea unui somn numai cu stadii de somn superficial nu duc la senzaţia că m-am odihnit, că mă simt bine, că m-am relaxat şi am putere de muncă”, a avertizat doctorul Veronica Surlea.

Iarna însă, atunci când soarele apune mai devreme şi răsare mai târziu vom simţi nevoia să dormim mai mult, pentru că somnul este influenţat de o glandă care se află la nivel cerebral şi este influenţată strict de lumina solară. Pe parcursul vieţii, necesarul de somn al unui om scade. Dacă un bebeluş are nevoie de 16 ore de somn, un adolescent de 10-12, unui bătrân îi sunt suficiente cam 5. Mulţi dintre adulţi se plâng însă că deşi sunt obosiţi nu pot dormi. Dar asta nu înseamnă că au insomnii.

„Putem să vorbim despre insomnii atunci când, conform definiţiilor, acest lucru se întâmplă de cel puţin trei ori pe săptămână, 2-3 luni de zile consecutiv, afectând calitatea vieţii. Deci diagnsoticul de insomnie nu se pune chiar atât de uşor, deşi jumătate din populaţie are probleme cu somnul noaptea”, a susţinut Oana Deleanu, medic primar pneumolog.

O noapte albă poate duce la o scădere dramatică a performanţelor intelectuale, care pot fi comparabile cu cele unei persoane cu alcoolemie de 0.5. Adică efectul a două pahare de vin. De ce nu putem dormi deşi suntem obosiţi? Sau de ce nu mai adormim dacă ne trezim în toiul nopţii? Medicii dau vina pe stres.

„Unul din principalele sloganuri ale celor care vorbesc despre igienă somnului este în momentul în care mergem în pat şi vrem să dormim e să lăsăm toate problemele de-o parte, să fim relaxaţi. Nu se recomandă nici a avea televizor în dormitor, nu se recomandă nici calculator, nu se recomandă să adormim cu zgomot în cameră, la o temperatură prea înaltă sau prea joasă”, a sfătuit Oana Deleanu.

Un criteriu foarte important pentru a stabili dacă somnul dumneavoastră este suficient este ora la care sună ceasul. Dacă va treziţi cu câteva minunte înainte ca acesta să sune, atunci organismul este odihnit.

Dacă nu îl auziţi, asta înseamnă că aţi dormit prea puţin şi în loc să fiţi în starea de veghe care se instalează în mod automat dimineaţa, sunteţi într-o stare de somn profund. Cel mai important sfat al medicilor este însă ca atunci când adormiţi să lăsaţi grijile deoparte pentru a vă odihni cât mai bine.