SUMMIT NATO, ziua 2. A.F. Rasmussen: Vom stabili un comandament central de control pe teritoriul aliaţilor din Est. România şi-a exprimat dorinţa de a găzdui unităţi de primire
ACTUALIZARE 21.24. Concluziile summitului NATO, prezentate de trimisul special al Digi24 în Țara Galilor, Sanda Nicola, în fișierul video de mai jos:
ACTUALIZARE 14.40 Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a anunţat că NATO a aprobat menţinerea unei prezenţe continue aeriene, terestre şi navale în partea estică a Alianţei, unde va exista un comandament special.
„Tocmai ne-am pus de acord asupra unui plan de intervenţie rapidă, pentru a întări apărarea colectivă a alianţei. E o demonstraţie a solidarităţii noastre. Problemele de securitate cu care avem de-a face acum sunt mai imprevizibile ca niciodată. Rusia atacă Ucraina, violenţa şi extremismul cresc în Orientul Mijlociu, iar instabilitatea creşte în Africa de Nord.
Azi ne-am pus de acord să creăm ceea ce aş numi o sferă în cadrul forţei noastre de răspundere, forţe care pot fi mobilizate imediat.
Aceste comandamente vor conţine mii de trupe care vor fi gata să fie mobilizate pe calea aeriană, maritimă şi terestră. Pentru a întări aceste forţe, vom stabili un comandament central de control pe teritoriul aliaţilor din Est, echipamente şi infractructură prepoziţionate, vom întări planurile de apărare şi vom organiza mai multe exerciţii pe care le vom anunţa în foarte scurt timp, astfel încât să facem faţă oricărei ameninţări.
Aceste decizii trimit un mesaj clar: NATO îşi protejează aliaţii oricând şi trimite un mesaj clar oricărui potenţial agresor.
Implementarea acestui plan va începe imediat, rămâne de văzut unde vor fi situate unităţile de primire. Până acum, ţările baltice, Polonia şi România şi-au exprimat dorinţa de a găzdui astfel de unităţi de primire”, a declarat secretarul general al NATO.
Suntem pregătiţi să ajutăm Irakul dacă va face o cerere în acest sens. Nu am discutat implicarea NATO în acţiuni militare directe în Irak.
Politica uşilor deschise a fost un succes pentru NATO. Purtăm discuţii cu Muntenegru pentru aderare”, a declarat secretarul general al NATO.
ACTUALIZARE 13.00. Secretarul genereal al NATO spune că Alianţa se poate apăra în faţa oricăror ameninţări, iar în acest moment Rusia pare să fie una dintre ele, în contextul crizei din Ucraina.
„Fundamentele principale ale securităţii globale sunt ameninţate într-un mod pe care nu l-am mai întâlnit de la finalul Războiului Rece, prin acţiunile Rusiei împotriva Ucrainei, instabilitate şi extremism violent în Orientul Mijlociu şi Africa de Nord”, a declarat Anders Fogh Rasmussen, secretarul general al NATO.
La rândul său, premierul britanic a anunţat înfiinţarea, în cadrul Alianţei, a unei forţe de intervenţie rapidă, care să poată acţiona în orice parte a lumii. Mare Britanie poate contribui la această forţă cu 3.500 de militari.
„Sper că astăzi ne vom pune de acord asupra unei forţe multinaţioanle de intervenţie care să fie gata de desfăşurare oriunde în lume într-un interval de 2-5 zile. Această forţă va face parte din cadrul unei noi entităţi NATO de intervenţie rapidă, cu cartierul general în Polonia, şi care va cuprinde patru unităţi în statele aliate din est”, a afirmat David Cameron, premierul Marii Britanii.
ACTUALIZARE 12.00. Preşedintele Traian Băsescu a fost prezent, alături de alţi lideri importanţi ai Alianţei, la parada aeriană de avioane militare, la care au participat nouă ţări.
Avioanele au survolat Golful Cardiff începând cu ora locală 08.30 (10.30 ora României), timp de 15 minute, preşedintele României, Traian Băsescu, asistând la eveniment, alături de preşedintele Statelor Unite ale Americii, dar şi de cancelarul german Angela Merkel, preşedintele Franţei, Francois Hollande, premierul britanic James Cameron, precum şi secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen.
Pe parcursul evenimentului, Traian Băsescu a stat lângă Barack Obama.
După ce au plecat de la ceremonie, Băsescu şi Obama au avut o discuţie. De asemenea, Băsescu a discutat cu Merkel şi Cameron, potrivit fotografiilor postate pe pagina de Facebook ”Alături de preşedintele nostru”.
Şeful statului va susţine o declaraţie de presă în jurul orei 14.30 (ora României), iar la ora 15.00 (ora României) are loc sesiunea lucrărilor Consiliului Nord-Atlantic (NAC) la nivel de şefi de stat şi/sau de guvern.
„Sincer vorbind, cred că nimeni nu şi-ar dori un război sau un conflict armat pentru a rezolva această chestiune. Credem, însă, că cea mai bună cale pentru a rezolva situaţia este soluţia politică”, a declarat Anders Fogh Rasmussen, secretarul general al NATO.
Mesajul pacifist al secretarului general al NATO a fost dublat de susţinerea fermă a Ucrainei în faţa agresiunii Rusiei în est.
„Rămânem uniţi în sprijinul nostru pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, în cadrul graniţelor sale recunoscute la nivel internaţional. Condamnăm cu fermitate încălcările repetate ale legislaţiei internaţionale de către Rusia. Rusia trebui să pună capăt acţiunilor sale agresive împotriva Ucrainei. Rusia trebuie să-şi retragă miile de soldaţi din Ucraina şi din regiunea frontalieră şi trebuie să nu-i mai sprijine pe separatiştii din Ucraina”, a adăugat secretarul general al NATO.
Pentru a-şi arăta sprijinul, NATO a promis Ucrainei 15 milioane de euro. În plus, Kievul va beneficia de o serie de înţelegeri individuale cu mai multe ţări membre NATO pentru asistenţă. Până atunci, însă, toată lumea aşteaptă întrunirea de la Minsk între reprezentanţii Kievului şi Moscovei, unde se va discuta planul de pace.
„Motivul pentru care sunt relativ optimist în legătură cu întâlnirea grupului de contact de la Minsk este pentru că înainte au fost declaraţiile autorităţilor ruse şi cele ale preşedintelui rus. Ca răspuns, au urmat şi declaraţiile aşa-zişilor lideri din Lugansk şi Doneţk care spun că sunt pregătiţi pentru o încetare imediată a focului. Am un singur amendament: suveranitatea, integritatea teritorială şi independenţa Ucrainei nu sunt negociabile”, a declarat Petro Poroşenko, preşedintele Ucrainei.
Preşedintele Vladimir Putin a propus un plan de pace în şapte paşi, printre care încetarea focului de ambele părţi, retragerea militarilor ucraineni până la o distanţă de unde nu pot bombarda aşezări umane, crearea unui cordon umanitar pentru răniţi şi sinistraţi şi eliberarea necondiţionată a prizonierilor de ambele părţi.
Rusia, amenințată cu noi sancțiuni. Separatiștii au luat cu asalt orașul port Mariupol
Ministrul rus al Apărării ar putea fi vizat de noile sancţiuni UE
Un general rus amenință Occidentul: Moscova trebuie să ia în calcul un atac nuclear
Emil Hurezeanu: Psihologic, Putin seamănă cu Hitler. Poate vrea să câştige un război
Obiectivele României la SUMMITUL NATO
România are obiective clare pentru SUMMITUL NATO din Ţara Galilor: o protecţie mai mare din partea Alianţei pentru zona Mării Negre, în contextul situaţiei din Ucraina. Cu toate acestea, e foarte probabil ca România să nu găzduiască o bază militară NATO, ci mai curând „forţe” ale alianţei, adică militari şi tehnică de luptă, dar şi, potrivit informativ Hotnews.ro, un centru de comandă al Alianţei Nord-Atlantice.
Traian Băsescu, discuţii cu Barack Obama
Înainte de poza oficială de grup, preşedintele Traian Băsescu a purtat o discuţie amicală cu preşedintele american Barack Obama. România are obiective clare pentru Summitul NATO din Ţara Galilor: o protecţie mai mare din partea Alianţei pentru zona Mării Negre, în contextul situaţiei din Ucraina. Cu toate acestea, e foarte probabil ca ţara noastră să nu găzduiască o bază militară NATO, ci mai curând "forţe" ale alianţei, adică militari şi tehnică de luptă, dar şI, un centru de comandă al Alianţei Nord-Atlantice, potrivit informatiilor obtinute de Hotnews.
Prima zi a SUMMITULUI NATO, în presa mondială
Discuţiile şi deciziile luate după prima zi a SUMMITULUI NATO din Ţara Galilor au fost relatate pe larg de către presa internaţională. Jurnaliştii au vorbit despre viitoarele sancţiuni care vor fi impuse Rusiei, dar şi despre modul în care liderii europeni pot ajuta direct Ucraina. Cu toţi au ajuns însă la o cloncluzie: la această întrunire se decide viitorul NATO pentru următorii ani.
Cotidianul german Bild vorbeşte pe prima pagină a ediţiei sale electronice despre un nou Război Rece. Jurnaliştii notează că NATO se pregăteşte să oprească expansiunea puterii ruseşti în Europa de Est prin realizarea unei coaliţii anti-Putin. Acest lucru, spun ei, va fi posibil prin întărirea aliaţilor estici şi crearea unei forţe de reacţie rapidă formată din 4.000 de soldaţi din toate ţările NATO, coordonată de la un centru din Polonia.
Publicaţia franceză Le Figaro vorbeşte despre ajutorul pe care NATO îl va acorda Ucrainei, în faţa agresiunilor Rusiei. Mai mult, jurnaliştii din Hexagon îl citează pe preşedinte Francois Hollande, care a spus că viitorul relaţiilor dintre Occident şi Rusia se va decide în următoarele ore
Editorialiştii polonezi de la Gazeta Wyborcza sunt de părere că SUMMITUL NATO din Țara Galilor marchează sfârșitul perioadei de după Războiul Rece, în care Occidentul a încercat să includă și să transforme Rusia într-un partener. Mai mult, jurnaliştii sunt de părere că suntem în faţa unei schimbări dramatice a situaţiei de securitate de pe continent, din cauza miilor de soldaţi şi a blindatelor ruseşti din estul Ucrainei.
În schimb, agenţia de presă rusă ITAR-TASS critică decizia Franţei de a suspenda livrarea navelor Mistral până la soluţionarea crizei din Ucraina. Jurnaliştii ruşi sunt pe părere că Franţa riscă să-şi distrugă relaţia cu Rusia, dacă nu va fi respectat contractul în valoare de peste 2 miliarde de euro.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
