SĂPTĂMÂNA SUB LUPĂ. Ce contează în alegerea succesorului Papei?

Francisc Doboș, purtător de cuvânt al Arhiepiscopiei Catolice a Bucureștiului, spune că în alegerea succesorului papei Benedict al XVI-lea contează și viziunea fiecăruia dintre candidați despre rolul Bisericii, dar și factorul uman.

„Dincolo de factorul uman, cei care vor alege - dincolo de ceea ce poate fi simpatie sau dacă unul dintre cardinali este mai înclinat de a păstra o anumită tradiție a Bisericii sau de a conduce Biserica spre o modernitate (...) - problema de bază cu care se va confrunta viitorul papă, indiferent că va fi din Africa sau din orice altă parte a lumii, este credința”, a subliniat Francisc Doboș, invitat în emisiunea „Săptămâna sub lupă” de la Digi24.

El a mărturisit că, personal, îl preferă pe cardinalul de New York, căruia îi remarcă o deosebită carismă, importantă și pe plan mediatic. În cele din urmă, însă, este importantă spiritualitatea, prezența Duhului Sfânt și aceasta vor evalua cardinalii în Conclav. „Provocarea cea mai mare a timpurilor moderne pentru Biserica Catolică este aceea a credinței”, a repetat Francisc Doboș.

Profesorul de istoria religiilor Marius Vasileanu spune că originea viitorului papă va conta „indubitabil”. Un candidat din Africa cunoaște din copilărie tehnicile vodoo, iar acum trebuie să le facă față, a exemplificat, glumind, Marius Vasileanu. „Odată ajuns pe scaun, evident contează foarte mult background-ul și factorul uman, dar odată ajuns pe Scaun, acel om devine altul”, punctează profesorul. „Cred că acest lucru s-a întâmplat în istoria recentă, inclusiv la ortodocși. Inclusiv la noi în țară”, a adăugat Marius Vasileanu. El a arătat că pentru cel ce ajunge în fruntea Bisericii nu mai contează diferența liberal/conservator, pentru că este capabil să facă gesturi ce țin de ambele viziuni. S-a întâmplat și cu Ioan Paul al II-lea, și cu Benedict al XVI-lea. Trebuie să ținem cont de aceste paradoxuri, spune profesorul Vasileanu.

Speculațiile că va fi un papă negru au existat încă de la conclavul precedent, atrage atenția Ana Petrache, doctorand în științe religioase. „Singura problemă în cazul alegerii cardinalului Turkson, de exemplu, ar fi nu culoarea pielii sale, ci culoarea sa politică. El are niște declarații destul de dure în ceea ce privește desființarea FMI-ului și acordarea unor ajutoare și crearea unor bănci speciale pentru problemele Lumii a III-a. Alegerea unui astfel de cardinal drept papă ar politiza foarte puternic Biserica”, a arătat Ana Petrache.

Mântuitorul spune „Eu sunt Calea, Adevărul și Viața”, atrage atenția Francis Doboș. El a relatat că superiorul Iezuiților spunea anul trecut, când a venit în România, după ce parcursese toate continentele, că Europa e axată pe Adevăr, dar adevărul în sine nu există dacă nu e pe un anumit drum, ceea ce, în lumea orientală, înseamnă o Cale. „(...) Și spunea: dar Viața unde am întâlnit-o? Viața am întâlnit-o în Africa, acolo unde oamenii, dincolo de orice nenorocire, se bucurau de orice moment și trăiau”, a relatat Francisc Doboș.

„ (...) nu știu cum va sufla Duhul Sfânt și care vor fi alegerile omenești, contingente -prin calcule, prin ceea ce va însemna - cum se va face acest echilibru, al Adevărului, care vine pe o Cale și trebuie să susțină o Viață. Ceea ce se va alege va fi pentru binele Bisericii”, a punctat purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei București.

„Eu v-aș îndemna să medităm la potențialul de surpriză al creștinismului”, a intervenit profesorul Vasileanu, exemplificând cu însăși decizia de retragere a papei Benedict al XVI-lea. „Este o lecție de sacrificiu pentru întreaga creștinătate”, a punctat el.

„Printre vaticanologi există o vorbă care spune că cine intră în Conclav papă iese cardinal. Adică, de obicei, planurile de acasă nu se potrivesc cu cele din Conclav”, a conchis Ana Petrache referitor la elementul-surpriză ce există la alegerea fiecărui papă.

Și alegerea papei Ioan Paul al II-lea a fost o surpriză, iar opinia publică italiană l-a acceptat cu greu, după luni de zile. „Dar după toți anii de pontificat a făcut minuni”, a remarcat Francisc Doboș.

„Există și un obicei de a alterna, într-un fel, alegerea unui papă de tranziție cu alegerea unui papă mai tânăr, care să aibă un pontificat mai lung, dar asta nu ne scapă de surprize”, a subliniat Ana Petrache.

Citiți și:

Săptămâna sub lupă. Ce șanse dau experții în istoria religiilor profețiilor despre viitorul Papă

Profețiile lui Nostradamus: Va crea noul Papă un scandal în Biserica Catolică?

Cine sunt favoriții?

Retragerea Papei Benedict al XVI-lea din fruntea Bisericii Catolice a dat naştere unui val de speculaţii în legătură cu succesorul său. Unii analişti cred că a venit timpul pentru un papă originar din America Latină sau Africa. Alţii pledează pentru unul italian.

Marţi, candidaţii africani la pontificat erau în fruntea pronosticurilor, ghanezul Peter Turkson sau nigerianul Francis Arinze fiind consideraţi potenţiali succesori ai lui Benedict al XVI-lea. Un papă de culoare care ar putea dialoga eficient cu musulmanii şi cu penticostalii, principalii adversari ai catolicismului în acest moment.

Profesorul Anthony Adu-Mensah, de la Catedrala Sfântului Duh din Accra, spune că „numărul catolicilor din această parte a lumii este în creştere, iar un papă african ar fi o veste binevenită” şi i-ar face fericiţi pe credincioșii din această parte a lumii. „Dar în Biserica Catolică, atunci când este vorba de alegerea unui papă, decide Sfântul Duh, prin cardinalii prezenţi. Aşa că, oricine va fi ales, va fi binevenit şi noi îl vom accepta”, adaugă Anthony Adu-Mensah.

În Colegiul Cardinalilor, forul care-l va desemna pe noul papă, sunt 118 cardinali. Unsprezece dintre prelaţi sunt africani, 19 sud-americani şi 62 europeni. Iar unul dintre cardinalii africani este ghanezul Peter Turkson, şeful Consiliului Pontifical pentru Justiţie şi Pace. „A demonstrat realmente că este un lider. În Ghana, este o persoană al cărei nume este menţionat când se vorbeşte despre pace”, spune maica Essther Cobbinah.

Joi, ca posibil scuccesor la Scaunul Pontifical a apărut şi numele arhiepiscopului de Sao Paolo, Odilo Pedro Scherer. În vârstă de 63 de ani, prelatul de origine germană, ridicat la rangul de cardinal chiar de către papa Benedict al XVI-lea, este considerat un moderat. El a condamnat guvernul ţării sale pentru programele de educaţie sexuală, care ar duce la promiscuitate şi sarcini nedorite.

„Cel mai important lucru nu este ca un Papă să vină dintr-o regiune anume sau să aibă un anume trecut. Condiţia adevărată este să fie persoana cea mai potrivită să conducă Biserica în acest moment al istoriei”, consideră cardinalul Odilo Pedro Scherer, arhiepiscop de Sao Paolo.

Unii experţi consideră că tot un cardinal din Europa va fi viitorul ocupant al Sfântului Scaun, deoarece Lumea Veche deţine majoritatea în conclav. „Printre ei, sunt foarte mulţi italieni. Deci, dacă ne luăm după statistică, în mod clar persoana care are cele mai multe şanse matematice este un italian”, spune Maria Roca, profesor de studii bisericeşti în Madrid.

Conclavul Cardinalilor se va reuni după 15 martie. Vaticanul a dat asigurări ca un nou papă va fi desemnat până la Paşte, adică până la 31 martie.