Doi candidați la scrutinul din 24 noiembrie au depus, miercuri, la Curtea Constituțională cereri de anulare a primului tur de scrutin al alegerilor prezidențiale. Este vorba de Sebastian Constantin Popescu, candidat din partea Partidului Noua României și Cristian Terheș candidatul Partidului Național Conservator Român, arată site-ul CCR. Potrivit unui anunț al Curții, cele două contestații vor fi judecate de către magistrați joi, 28 noiembrie. Rezultatul alegerilor de duminica trecută a fost stabilit în urma unei fraude comise de candidatul independent Călin Georgescu care „a înșelat electoratul printr-o campanie masivă în mediul online în care se promova drept omul mesianic care se luptă cu mâinile goale și cu ZERO lei bani de campanie”, precizează Sebastian Popescu, în contestația depusă la CCR obținută de digi24.ro.

Ședința Curții Constituționale va avea loc joi, de la ora 11.00.

Contestația depusă de Sebastian Popescu la CCR poate fi accesată AICI.

ACTUALIZARE 13:42  „Rezultatul alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024 a fost stabilit în urma unei fraude comisă de candidatul independent Călin Georgescu, care a încălcat legea 334/2006 cu privire la finanțarea campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale, a ascuns sursele de finanțare, a înșelat electoratul printr-o campanie masivă în mediul online în care se promova drept omul mesianic care se luptă cu mâinile goale și cu ZERO lei bani de campanie, cu întreg sistemul politic din România. S-a promovat drept candidatul corect și cinstit, numai bun de votat de români, în timp ce el a fraudat legea electorală prin finanțare ilegală a întregii campanii electorale, având susținere din afara granițelor țării, din partea unor entități statale cu scopul de a destabiliza România”, scrie Sebastian Popescu în contestația depusă la Curtea Constituțională.

Zero cheltuieli pe campanie

Candidatul Partidului Noua României la prezidențiale mai precizează că potrivit Raportului Oficial al AEP, candidatul independent Călin Georgescu a raportat ZERO lei cheltuieli pentru întreaga campanie, „deși a desfășurat o activitate amplă de promovare prin materiale online, reușind să obțină peste 2,1 milioane voturi, ceea ce implică în mod evident resurse logistice și financiare considerabile”.

„Această discrepanță între activitatea desfășurată și declarațiile financiare reprezintă o încălcare a principiilor de transparență și legalitate, afectând grav corectitudinea procesului electoral. Rolul prevederilor legale cu privire la campania electorală este acela de a preveni orice imixtiune străină în alegerile interne ale României, ca să nu permită altui stat să finanțeze candidați independeți și/sau partide politice și prin intermediul lor să preia puterea în România. Or, prin nedeclararea sureselor de finanțare a propriei campanii electorale, Călin Georgescu, prin intermediul celor care se află în spatele său, a deturnat rezultatul democratic al alegerilor din România”, invocă Popescu.

Manipularea românilor, prin tehnici de dezinformare

„Campania candidatului Călin Georgescu a utilizat un stil aparent „amatoricesc” pentru a crea iluzia unei susțineri populare naturale de care s-ar bucura candidatul la prezidențiale, însoțite de mii de comentarii pe toate transmisiile live și videoclipurile postate, comentarii generate cu inteligența artificală, care să inducă în rândul românilor cu drept de vot, că el are parte de o susținere masivă din parea electoratului”, mai argumentează Sebastian Popescu, în cererea de anulare a primului tur depusă la CCR.

Popescu mai subliniază că tehnicile folosite de Călin Georgescu inclus „videoclipuri și postări realizate într-un stil deliberat modest, pentru a simula autenticitatea și spontaneitatea fanilor și „rețele bine organizate de distribuire, care demonstrează o coordonare centralizată. Aceasta este în contradicție cu declarațiile financiare oficiale și cu caracterul pretins spontan al campaniei”.

„Această metodă reprezintă o formă de manipulare creând impresia că are parte de o megasusținere populară în rândul românilor, afectând percepția publicului și contravenind principiului transparenței în campaniile electorale. Există indicii rezonabile că susținerea financiară a campaniei lui Călin Georgescu provine din surse externe și din fonduri nedeclarate, contrar prevederilor art. 38 alin. (2) lit. a din Legea nr. 334/2006, care interzic finanțarea din străinătate. Aceste aspecte ridică suspiciuni privind influențarea procesului electoral de către interese externe, punând în pericol suveranitatea statului român”, completează Popescu.

Utilizarea fermelor de boți și troli”

„Prin utilizarea «fermelor de boți/troli», a inteligenței artificiale, a videoclipurilor nemarcate cu cod de mandatar financiar, prin nedelcararea niciunui leu cheltuit în campania electorală, domnul Călin Georgescu a fraudat legea electorală, beneficiind de finanțare ilegală, nedeclarată, a efectuat prin terțe persoane plăți către diverși influenceri, a înșelat electoratul prin faptul că le-a transmis că el este omul din afara sistemului, omul onest, care cu zero lei, se luptă cu marile partide. În timp ce în realitate, lucrurile stau cu totul invers”, potrivit sursei menționate.

Sebastian Popescu mai spune că Georgescu „este omul sistemului” și  „a primit finanțare masivă pentru a-și susține campania manipulatoare și înșelătoare
din mediul online, în timp ce se prezenta drept un candidat independent curat, transparent, nesusținut de nimeni”.

„Toată această desfășurare impresionantă de forțe a fost fundația pe care a fost construită trambulina necesară promovării intense a lui Călin Georgescu. Strategia online a constat într-o rețea coordonată de conturi de promovare directă și un grup de influenceri care au promovat indirect politicianul, fără a marca în vreun fel publicitatea plătită. La trei zile de la încheierea alegerilor, foarte mulți influenceri recunosc că au fost înșelați și că au primit bani fără să știe că ei defapt îl promovau pe Călin Georgescu”, precizează Popescu, în contestație.

Sebastian Popescu adaugă că acea campanie „de promovare a lui Călin Georgescu a fost sub eticheta #echilibrușiverticalitate și a mizat pe ideea unui președinte care crede în neutralitate, vertical, reciclând practic mesajele lui Georgescu din campania de pe TikTok. Majoritatea videoclipurilor cu Călin Georgescu nu se găsesc neapărat doar pe contul lui de TikTok, ci într-o rețea de conturi care nu face decât să amplifice mesajele: repostează și redistribuie aceleași clipuri, poate cu mici schimbări la editare”.

Reclamele politice nu au fost etichetate conform legislației UE

Reclamele politice sunt reglementate în Uniunea Europeană din 2022. prin Digital Services Act (DSA) și Regulation on the Targeting and Transparency of Political Advertising (TTPA), mai precizează Popescu.

„În conformitate cu acordurile Comisiei Europene încheiate cu Parlamentul European, reclamele politice trebuie etichetate în mod clar ca atare și trebuie să existe indicații clare cu privire la finanțare (cine a plătit pentru ele, cât de mult, pentru ce tip de alegeri și dacă au fost direcționate). Reglementarea limitează utilizarea abuzivă a tehnicilor de micro-targeting pentru manipularea electoratului. Această campanie electorala mascată dusă prin intermediul unor tineri influenceri nu a scăpat neobservată, iar alți influenceri din România au tras deja un semnal de alarmă”, motivează Sebastian Popescu.

Nu e suficientă o simplă amendă dată de AEP lui Georgescu

Sebastian Popescu mai afirmă, în contestație, că „faptele și argumentele prezentate demonstrează că încălcările grave ale legislației electorale și constituționale au afectat corectitudinea alegerilor”.

„Consider că încălcările de mai sus subminează principiile democratice și corectitudinea procesului electoral, afectând încrederea publică în instituțiile statului și rezultatul alegerilor. Solicit adoptarea măsurilor necesare pentru a proteja integritatea procesului democratic și pentru a restabili legalitatea alegerilor, mai argumentează el.

Acesta a adăugat că „nu este suficientă o simplă amendă aplicabilă de AEP candidatului independent pentru nerespectarea legii cu privire la finanțarea campaniei electorale”.

„Lucrurile sunt mult mai grave și nu se rezolvă printr-o anchetă superficială fără rezultat notabil și cu o amendă. Nerespectarea legislației electorale în privința finanțării campaniei electorale, prin ascunderea sursei de finanțare, are drept consecință manipularea opiniei publice și implicit deturnarea votului democratic, fără să știm cine se află în spatele său cu adevărat și care sunt în realitate interesele”.

„Imixtiune gravă în alegeri a unei puteri străine”

„Nu pot sta pe margine indiferent și nepăsător, în lumina celor expuse, vâzând manipularea grosolană și încălcarea gravă a legislației electorale și a ordinii constituționale, ca un candidat erijat în independent, încearcă să prostească milioane de români inoculându-le prin intermediul unei campanii online, faptul că el este cinstit, curat, singur, fără nicio susținere și niciun ban. Nu pot admite ca un astfel de individ să acceadă la funcția de Președinte al României prin ilegalități, manipulare și interese obscure, care exceed cadrul democratic și granițele României”, spune Popescu.

Curtea Constituțională a României nu poate valida scrutinul electoral din 24 noiembrie 2024, în aceste condiții, întrucât ar fi părtașă la frauda electorală care va duce în mod iremediabil la afectarea integrității teritoriale a României și a siguranței naționale.

„Amplitudinea viralizării videoclipurilor pe TikTok, ale lui Călin Georgescu, nu poate fi generată doar prin intermediul influencerilor și a unor reclame plătite și neafișate, ci este vorba de o susținere directă de către compania TikTok, cu sediul în China. Ceea ce înseamnă că acest individ are susținere externă masivă. Ceea ce înseamnă o imixtiune gravă a unei puteri străine în alegerile interne ale României, un atentat la siguranța națională”, arată sursa menționată.

Știrea inițială

Potrivit Legii 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, CCR „anulează alegerile în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin”.

„În această situaţie Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor”, mai spune legea.

Cererea de anulare a alegerilor poate fi făcută de către partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale și de candidații care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării, iar cererea trebuie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază, potrivit legii menționate mai sus.

„Soluționarea cererii de către Curtea Constituțională se face până la data prevăzută de lege pentru aducerea la cunoștința publică a rezultatului alegerilor”, mai arată legislația în vigoare.

Curtea Constituțională validează rezultatul din primul tur, după ce soluționează cererile de anulare a alegerilor. Pe 29 noiembrie începe campania electorală pentru al doilea tur de scrutin, care are loc pe 8 decembrie. De asemenea, pe 1 decembrie au loc alegerile parlamentare.

Călin Georgescu și Elena Lasconi, în turul II

Biroul Electoral Central a prezentat, marți, rezultatul final al primului tur al alegerilor prezidențiale.

Situația voturilor obținute de candidați este următoarea:

1. CĂLIN GEORGESCU a obținut 2.120.401 voturi valabil exprimate, reprezentând 22.94% din totalul voturilor valabil exprimate;
2.  ELENA-VALERICA LASCONI a obținut 1.772.500 voturi valabil exprimate, reprezentând 19.18% din totalul voturilor valabil exprimate;
3.  ION-MARCEL CIOLACU a obținut 1.769.760 voturi valabil exprimate, reprezentând 19.15% din totalul voturilor valabil exprimate;
4. GEORGE-NICOLAE SIMION a obținut 1.281.325 voturi valabil exprimate, reprezentând 13.86% din totalul voturilor valabil exprimate;
5. NICOLAE-IONEL CIUCĂ a obținut 811.952 voturi valabil exprimate, reprezentând 8.79% din totalul voturilor valabil exprimate;
6. MIRCEA-DAN GEOANĂ a obținut 583.898 voturi valabil exprimate, reprezentând 6.32% din totalul voturilor valabil exprimate;
7. HUNOR KELEMEN a obținut 416.353 voturi valabil exprimate, reprezentând 4.50% din totalul voturilor valabil exprimate;
8. CRISTIAN DIACONESCU a obținut 286.842 voturi valabil exprimate, reprezentând 3.10% din totalul voturilor valabil exprimate;
9. CRISTIAN-VASILE TERHEȘ a obținut 95.782 voturi valabil exprimate, reprezentând 1.04% din totalul voturilor valabil exprimate;
10. ANA BIRCHALL a obținut 42.853 voturi valabil exprimate, reprezentând 0.46% din totalul voturilor valabil exprimate;
11. LUDOVIC ORBAN a obținut 20.089 voturi valabil exprimate, reprezentând 0.22% din totalul voturilor valabil exprimate;
12. SEBASTIAN-CONSTANTIN POPESCU a obținut 14.683 voturi valabil exprimate, reprezentând 0.16% din totalul voturilor valabil exprimate;
13. ALEXANDRA-BEATRICE BERTALAN-PĂCURARU a obținut 14.502 voturi valabil exprimate, reprezentând 0.16% din totalul voturilor valabil exprimate;
14. SILVIU PREDOIU a obținut 11.246 voturi valabil exprimate, reprezentând 0.12% din totalul voturilor valabil exprimate.

Editor : Ana Petrescu