Sindicatele din învăţământ solicită Guvernului să nu înghețe salariile. „Ordonanța trenuleț” aduce prejudicii
Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret” şi Federaţia Naţională Sindicală „Alma Mater“ solicită guvernului şi liderilor partidelor aflate la guvernare să-şi respecte angajamentele luate în urma grevei generale din mai - iunie 2023 şi să nu îngheţe salariile angajaţilor din învăţământ. Potrivit sindicatelor, „ordonanța trenuleț” aduce și alte măsuri care vor aduce prejudicii învățământului preuniversitar și universitar românesc.
Într-un comunicat de presă comun, federaţiile din învăţământ precizează că cele mai importante nemulţumiri vizează îngheţarea salariilor în anul 2025, la nivelul celor din luna noiembrie 2024, modul de acordare a voucherelor de vacanţă şi suspendarea aplicării unor legi pe o perioadă îndelungată.
Despre măsura înghețării salariilor în anul 2025, la nivelul celor din luna noiembrie 2024, sindicatele spun că „se calcă în picioare Declarația politică din anul 2023 a președinților PSD și PNL referitoare la Educație, publicată în Monitorul Oficial, angajamentele publice ale acelorași președinți referitoare la salarizarea în învățământ, prevederile OUG nr. 57/2023, precum și promisiunile recente ale guvernanților, conform cărora, în anul 2025, salariații din învățământ vor primi încă o majorare salarială, astfel încât, să se respecte angajamentele luate în timpul amplelor proteste din învățământ, din anul 2023”.
Salarizarea din învăţământ
Referitor la salarizarea din învăţământ, federaţiile sindicale consideră că şi după majorările consistente din anii 2023 şi 2024, salariul unui profesor debutant a ajuns la aproximativ 4000 de lei net, „salariu insuficient, ţinând cont de importanţa muncii prestate şi de costurile vieţii din România”.
„În mod normal, astăzi, un profesor debutant ar trebui să primească cel puțin 6000 de lei net, salariu pe care îl are, din păcate, un profesor spre sfârșitul carierei. Este de apreciat faptul că Guvernul României continuă să investească în infrastructură, să reindustrializeze România, dar nu trebuie să uite faptul că investiția cea mai profitabilă este cea în educație, domeniu strategic al oricărei țări, fără a fi omisă resursa ei umană”, se arată în comunicatul citat.
Potrivit aceleiaşi surse, Guvernul României ar trebui să intre în alertă, ţinând cont de Raportul UNESCO pentru anul 2023 referitor la educaţie, conform căruia România ocupă locul 123 în lume din 171 de state analizate, în ceea ce priveşte sumele alocate pentru educaţie. „Faptul că România se poziţionează după ţări precum Uganda, Zambia, Benin, în ceea ce priveşte procentul din PIB alocat educaţiei, trebuie să dea serios de gândit guvernanţilor”, susţin sindicaliştii.
Măsura voucherelor de vacanță
În ceea ce privește măsura voucherelor de vacanță, sindicatele spun că „va afecta, în primul rând, salariații cu venituri mici, care nu-și vor permite să completeze cu cel puțin 800 de lei sumele pentru a-și achiziționa astfel de pachete turistice.
Guvernul, dacă nu-și permite să acorde aproximativ 1400 de lei, așa cum a făcut-o până acum, ar fi bine să acorde măcar acei 800 de lei, fără să mai impună și coparticiparea de minimum 800 de lei. Altfel, vor pierde și salariații, vor pierde și patronatele din turism și, implicit, statul român”.
Suspendarea aplicării unor prevederi din Legile Învăţământului Preuniversitar şi Învăţământului Superior
Referitor la suspendarea aplicării unor prevederi din Legile Învăţământului Preuniversitar şi Învăţământului Superior până în anul şcolar/ universitar 2026-2027, propusă de Guvern, sindicaliştii consideră „anormal şi revoltător” ca anumite prevederi ale celor două legi „să fie suspendate pentru o perioadă atât de îndelungată”.
Printre cele mai importante articole suspendate se numără: alocarea pentru sistemul educaţional a unui procent de minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat, acordarea de vouchere educaţionale în cuantum fix pentru servicii de sprijin, intervenţii psihopedagogice şi materiale-suport, pentru participare la manifestări ştiinţifice sau de participare la cursuri de perfecţionare în domeniul funcţiei ocupate, reducerea numărului de elevi în învăţământul liceal, inclusiv în cel dual, reducerea cu două ore a normei didactice pentru cadrele didactice implicate în proiecte europene şi pentru cele care au o vechime de minimum 15 ani şi gradul didactic I, majorarea cu 25% a costului standard pentru unităţile de învăţământ defavorizate, decontarea cheltuielilor de transport pentru personalul din învăţământul preuniversitar şi universitar, acordarea premiului pentru activitate suplimentară de 2% din fondul de salarii de la nivelul unităţii.
„De asemenea, o mare incertitudine este cea referitoare la legea salarizării. Promisiunea este că această lege se va finaliza în prima parte a anului viitor, după adoptarea Legii bugetului de stat pentru anul 2025, iar incertitudinea este: de când se va aplica această lege? Guvernul a anunţat că, în următorii ani, trebuie să scadă deficitul bugetar până la 3%, faţă de 8,5% cât este în prezent, iar punerea în aplicare a legii salarizării implică fonduri suplimentare. Le va găsi, oare, Guvernul?”, se mai menţionează în comunicat.
