România este exportator net de curent în 2023. Dar exportă pe seama facturii care îți vine acasă
România este net exportator de energie electrică, în acest an, pe fondul creșterii producției de energie “verde” și a scăderii consumului intern, arată datele Transelectrica. Dar exportăm energie ieftină, pe care o subvenționăm cu fiecare factură care vine acasă. Țările vecine fac practic afacere pe banii consumatorului român.
În perioada ianuarie – septembrie 2023, comparativ cu aceeași perioadă din anul 2022, se observă o scădere cu un procent de 7% a consumului intern net și o creștere cu 3% a producției nete de energie, arată Transelectrica, în datele pe primele nouă luni din 2023. Schimburile fizice transfrontaliere de export înregistrează, la nouă luni, o creștere de 63% față de aceeași perioadă a anului trecut, iar fluxurile transfrontaliere de import au înregistrat o scădere de 33%, potrivit acelorași date.
Astfel, România a avut un consum intern net de 38,1 Terawați oră (TWh+, la o producție internă netă de 40,8 TWh. Exporturile de energie electrică au fost de 6,1 TWh (față de doar 3,8 TWh în primele nouă luni din 2022), iar importurile au fost de doar 3,4 TWh (5,1 TWh în primele nouă luni din 2022).
Defalcat, exportul a scăzut în relația cu Serbia, și a crescut cu Ungaria, Bulgaria, Ucraina și Moldova, iar importul a crescut pe granița cu Ungaria, Serbia și Moldova și a scăzut pe Bulgaria și Ucraina. De departe, la export Bulgaria este cel mai mare client al României.
Acestea sunt datele brute, cifrele “seci” care, teoretic, ne avantajează. În schimb, o analiză mai detaliată arată un alt peisaj.
Exportăm energie ieftină
România este net exportator numai în perioadele în care ai producție mare de energie ieftină, fie că este vorba de energie hidro ori eoliană(fotovoltaicul încă nu este atât de important, cel puțin până când MW prosumatorilor nu vor fi distinct evidențiați în Sistemul Energetic Național), așa cum se poate vedea în diagrama atașată, în ianuarie-decembrie 2023, soldul net fiind curba de culoare roz.
Mai concret, în prima jumătate de an, profitând de debitele mari ale Dunării și cu lacurile pline, Hidroelectrica a uzinat din plin, fiind de departe primul producător de energie al țării, în destule cazuri, cu 50% din total. Hidroenergia fiind cea mai ieftină sursă, din toate cele clasice, este și cea mai competitivă în piață. Inclusiv la export, dacă nu se poate desface marfa la intern. Ceea ce s-a și întâmplat, Bulgaria, dar și Ungaria, profitând din plin.
În mai, directorul executiv al Operatorului Sistemului de Electricitate din țara vecină, Angelin Țaciov, citat de Novinite, preciza că Bulgaria a redus considerabil exportul de energie electrică și a recurs la importuri mai ieftine de la hidrocentralele din România. „În prezent nu importăm de la centrale pe gaz mai ieftine, ci importăm energie electrică din România, produsă de hidrocentralele lor. Prețul este mult mai mic. Și este destul de normal ca piața bulgară să beneficieze”, a spus oficialul bulgar.
Cu Hidroelectrica trimițând curentul ieftin la export, balanța energetică a României a fost excedentară. A continuat să fie, pe medie, excendentară și toată vara, și până în prezent, pentru că au intrat în joc eolienele. Pe fondul secetei care a cuprins România, Hidroelectrica și-a redus mult producția, dar în loc au intrat eolienele și fotovoltaicul. Sunt 3.000 de MW instalați în eolian și 800 MW în fotovoltaic.
Când a bătut vântul și a fost soare, fenomene de care am beneficiat din plin în acest an, aceste centrale electrice bazate pe surse regenerabile au produs mult și când au produs mult, au și exportat. Se poate vedea clar acest lucru din datele Transelectrica, cu soldul balanței comericale nete urmărindu-l în trend opus pe cel al producției de energie eoliană: când crește producția în eoliene (curba verde) suntem și net exportatori. Când nu bate vântul, adică producția eoliană tinde către zero, importăm masiv.
Energia eoliană și cea fotovoltaică sunt cele mai ieftine energii de la noi din țară, chiar mai ieftine decât cea produsă de Hidroelectrica, pentru că sunt subvenționate. Fiecare MW produs în morile de vânt sau în centralele solare sunt preluate cu prioritate în sistem, prin lege, și sunt și purtătoare de certificate “verzi”.
Sprijini exportul cu factura care îți vine acasă
Consumatorii români, gospodării și firme mici, le plătesc(marea industrie energointensivă are exceptare temporară, pe motiv că ar fi fost falimentată de plata acestor certificate), iar acest lucru se poate vedea distinct pe factura la electricitate ce vine lunar. Cuantumul contribuției fiecăruia la susținerea industriei regenerabilelor este înscrisă în factura care îți vine acasă.
O energie puternic subvenționată este normal să fie ieftină. Administratorii parcurilor fotovoltaice și eoliene o pun în piață, traderii o cumpără pentru a o vinde ulterior. Și o vând unde găsesc cerere și cel mai bun preț, pentru că piața funcționează pe principiul vaselor comunicante, energia ieftină migrează către piața mai scumpă. Dat fiind faptul că, în raport cu toți vecinii, avem cea mai mare capacitate instalată în regenerabile, producția noastră de energie ieftină este cea mai mare, iar vecinii o cumpără, fiind chiar mai eficient decât să cumpere de la ei, cum a și precizat directorul bulgar al Sistemului de Electricitate din vecini. Practic, 2023 este caracterizat de exportul de subvenție în energie.
Per total, în acest an, vârfurile de producție de electricitate au fost de 10.000 MW, în ianuarie trecut. Producția medie a fost de 7.000 – 7.500 de MW. Maximul de export a fost de 3.000 de MW – întreaga capacitate disponibilă a rețelei, în aprilie, pe fond de vânt puternic, consum intern foarte redus și uzinare mare la Hidroelectrica. Maximul de import a fost de 2.200 MW, luna trecută, când o furtună puternică în Dobrogea a scos din funcțiune jumătatea din eolienele din zonă și a provocat, prin ricoșeu, și o ieșire din funcțiune a unui reactor din cele două ale Centralei Nucleare Cernavodă.
