Planul fiscal pe şapte ani al României ar putea testa pieţele, scrie presa internațională
Pieţele financiare şi-ar putea pierde răbdarea cu deficitul fiscal ridicat al României, a avertizat Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, menționând că planul pe şapte ani de reducere a deficitului riscă să fie prea lent pentru unii investitori, transmite Reuters.
Perspectiva alegerilor prezidenţiale şi parlamentare în cea de-a doua mare economie din Europa Centrală a dus la o creştere a cheltuielilor care ar urma să majoreze deficitul bugetar al României din 2024 la 8% din PIB.
La finalul lunii trecute, România a prezentat Comisiei Europene planul de reducere a deficitului sub pragul UE de 3% din PIB în termen de şapte ani, iar agenţiile de evaluare financiară şi analiştii se așteaptă la creşteri de taxe.
"Nu este o misiune imposibilă dar va fi extrem de dificilă", a declarat Daniel Dăianu, la o conferinţă în Budapesta, în legătură cu planurile fiscale ale României.
"Şapte ani par să fie o perioadă rezonabilă, dar nu am informaţii despre răbdarea pieţelor. Dacă nu suntem prudenţi, vom fi împinşi de pieţele financiare. Dacă facem greşeli mari vom fi pedepsiţi", a afirmat oficialul.
România nu a prezentat încă bugetul pentru 2025, iar analiștii spun că formarea unui nou guvern ar putea fi complicată de rezultatul alegerilor prezidențiale. Rezultatul şoc de duminică a făcut luni ca randamentul bondurilor României pe zece ani să atingă cel mai ridicat nivel din ultimele 19 luni.
Alegerile parlamentare vor avea loc în această duminică, pe data de 1 decembrie. Turul doi al alegerilor prezidențiale va avea loc săptămâna viitoare, pe 8 decembrie.
Totuşi, Dăianu a spus că datoria publică a României, de 50% din PIB, încă este „gestionabilă”, în timp ce apartenenţa la UE şi fondurile de coeziune furnizate statelor mai sărace ale blocului comunitar joacă un rol important în stabilitatea economică. De asemenea, ținând cont că România are unele dintre cele mai mici impozite din Europa, există posibilitatea majorării veniturilor pentru sprijinirea bugetului, a declarat Dăianu, fără a preciza dacă aceasta înseamnă impozite mai ridicate sau îmbunătăţirea colectării taxelor.
La începutul acestei luni, Comisia Europeană a estimat că deficitul bugetar al României va fi aproape de 8% din PIB în următorii doi ani, dacă nu se schimbă politicile, parţial pe fondul costului reformei pensiilor şi al plăţilor mai ridicate la dobânzi. De asemenea, Comisia a spus că nu poate lua în considerare măsurile de reducere a deficitului propuse în octombrie de România, deoarece acestea nu au fost suficient de detaliate.
„Totuși, acestea au potențialul de a reduce semnificativ deficitul guvernamental în raport cu această prognoză, dacă sunt concepute și implementate corect în contextul bugetului pentru 2025”, a adăugat aceasta.
Economiștii de la Goldman Sachs au spus că reacția negativă față de partidele tradiționale din alegerile prezidențiale ale României ar putea complica eforturile de reducere a deficitului.
„În opinia noastră, riscul politic principal pentru România nu este incertitudinea legată de componența guvernului – despre care sondajele susțin că va continua să fie alcătuit din partide 'tradiționale' – ci dacă noua administrație va aborda provocările fiscale în creștere”, au spus aceștia.
