Franța are un nou premier, dar aceleași probleme. Ce se întâmplă cu bugetul pe 2025
Când François Bayrou, noul premier al Franței, era ministru al Educației în anii '90, planul său de a crește subvențiile pentru școlile private a dus la proteste naționale. A cedat rapid și a rămas în funcție încă patru ani. Trei decenii mai târziu, se confruntă cu o provocare diferită: un Parlament divizat și tensionat, unde una dintre primele sale sarcini – ca al patrulea prim-ministru din acest an – este să adopte bugetul pentru 2025.
În primul rând, Bayrou trebuie să formeze un Guvern care, la fel ca cel al predecesorului său Michel Barnier, va avea sprijin minoritar în parlament și va fi vulnerabil la atacurile extremiștilor de dreapta și de stânga.
Demiterea lui Barnier și a cabinetului său – prima dată când Parlamentul Franței a votat pentru demiterea unui Guvern din 1962 – i-a surprins chiar și pe cei care au susținut această mișcare. Deocamdată, există sprijin pentru o legislație de urgență care să asigure finanțarea Executivului, însă apoi va începe munca grea pentru bugetul de anul viitor.
„Dificultățile rămân aceleași ca în mandatul lui Michel Barnier”, a spus Arnaud Benedetti, profesor la Universitatea Sorbona. „Cel puțin, o moțiune de cenzură nu pare probabilă pe termen foarte scurt.”
Bayrou, în vârstă de 73 de ani, a vorbit în trecut despre riscurile datoriei publice în creștere a Franței. A reiterat această poziție vineri, spunând că datoria țării reprezintă „o problemă morală” și una financiară. „Aud avertismentul dumneavoastră despre gravitatea situației și sunt de acord”, i-a spus lui Barnier.
Cu toate acestea, Bayrou a pus mereu preț pe menținerea păcii, fie cu sindicatele, fie cu parlamentarii sau diversele grupuri de interese din Franța. Păstrarea păcii într-o Adunare Națională dominată de trei blocuri rivale va fi aproape imposibilă, scrie Reuters.
Liniie roșii ale extremei dreapta
Săptămâna aceasta, Macron a purtat discuții cu liderii partidelor, de la republicanii de centru-dreapta până la comuniști.
El a apelat la toate „forțele republicane” să se unească, dar a refuzat cererile Partidului Socialist de a numi un premier din rândurile lui, pentru a nu risca să anuleze reformele care au liberalizat a doua economie ca mărime din zona euro și au făcut sistemul de pensii mai sustenabil financiar.
Chiar și așa, reforma pensiilor din 2023 va rămâne o țintă.
„Liniile noastre roșii rămân aceleași”, a declarat Jordan Bardella, liderul partidului de extremă dreapta Frontul Național, la scurt timp după ce Bayrou a fost numit în funcție. Aceste linii roșii includ indexarea pensiilor cu inflația pe toată durata anului 2025.
Un sondaj de opinie realizat săptămâna aceasta arată că 35%-38% dintre alegători intenționează să o susțină pe șefa lui Bardella, Marine Le Pen, la următoarele alegeri prezidențiale din 2027 – un nivel nemaivăzut până acum.
În plus, chiar dacă oponenții politici ai lui Bayrou nu îi vor pune piedici, provocările pentru viitorul său Guvern vor fi imense: va trebui să reducă deficitul bugetar de la un nivel prognozat de 6,1% pentru 2024, în timp ce va ține sindicatele sub control, va crește cheltuielile militare pentru Ucraina și va găsi modalități de a sprijini sectorul industrial în declin.
Barnier promisese reducerea deficitului prin creșterea taxelor pentru cei bogați și pentru marile companii, precum și prin limitarea creșterii pensiilor. Dar aceste măsuri au fost abandonate odată cu demiterea Guvernului său.
Fostul ministru de finanțe Bruno Le Maire, care a fost audiat de parlamentari în legătură cu eșecul Franței de a-și reduce deficitul, a făcut o critică dură la adresa Parlamentului: „Această Adunare taxează, cheltuie, cenzurează”, a spus el. „De mult timp a pierdut orice simț al realităților economice și bugetare.”
