FMI a venit la București cu laude și cu vechea idee: impozitarea progresivă a salariilor. Avem cele mai taxate salarii mici din UE
Fondul Monetar Internațional (FMI) a venit la București cu cifre optimiste. Creșterea economică pentru 2024 e găsită la 3,8%, ușor mai mare decât o prevede Banca Mondială (3,3%) și chiar mai mare decât a fost pusă de guvern în bugetul 2024, de 3,4%. Cere impozitare progresivă, într-unul dintre cele mai neprietenoase sisteme fiscale din UE cu locul de muncă.
Inflația este de asemenea plasată în scădere, la 5,8%, față de 6,6% în prezent, după cifra oficială a Băncii Naționale (BNR).
În ultimul raport despre România, de luna trecută, FMI a lăudat eforturile României pentru creșterea economică din 2023 și tentativele fiscale de reducere a deficitului bugetar, dar scrie, de asemenea, că nu sunt de ajuns. Ne recomandă să strângem mai mult politica fiscală. Adică să eliminăm facilitățile fiscale pentru anumite venituri (IT, agricultură) și spune textual că ar trebui să trecem la impozitarea progresivă.
Spune tot acolo că o continuare a creșterii salariilor în România ar putea întârzia scăderea inflației. Nu în ultimul rând, anul electoral ar putea face dificilă realizarea consolidării fiscale (reducerea deficitului bugetar) și a reformelor structurale în 2024. Deficitul fiscal mare face România vulnerabilă.
Capacitatea de a răspunde la evoluții nefavorabile este limitată de un deficit bugetar structural (cheltuielile fixe cu funcționarea statului și cu pensiile n.r.) mult peste un nivel sustenabil. Abordarea acestui aspect reprezintă o prioritate-cheie. Sunt necesare eforturi continue pentru îmbunătățirea eficienței cheltuielilor și colectării impozitelor. Soluția la presiunile mari de cheltuieli pentru a combaterea sărăciei și creșterea productivității impun creșterea veniturilor fiscale. Pachetul fiscal adoptat recent aduce îmbunătățiri în politica fiscală și ar contribui la reducerea deficitului fiscal în 2024, dar va fi nevoie de mai mult.
Reducerea unor scutiri de impozite reprezintă un pas înainte. Cu toate acestea, unele măsuri, în special, impozitul pe cifra de afaceri, nu sunt în conformitate cu bunele practici și ar trebui reconsiderate.
Este nevoie și de alte reforme fiscale pentru a obține venituri suplimentare de cel puțin 2% din PIB, necesare pentru a plasa deficitul fiscal pe o traiectorie sustenabilă pe termen mediu. Simplificarea TVA și a impozitelor pe venitul personal (inclusiv închiderea breșelor și eliminarea privilegiilor fiscale) ar trebui să fie elemente cheie ale unei astfel de reforme. Odată atins acest obiectiv, ar trebui luată în considerare reintroducerea impozitării progresive a veniturilor.
Puteți citi aici raportul în integralitate (engleză)
România a trecut la cota unică în 2005, înlocuind o impozitare progresivă în care cea mai mare cotă era de nu mai puțin de 40% din venit, afară de contribuțiile sociale. Impozitarea salariilor din România este în prezent de aproximativ 42%, impozit și contribuții obligatorii. Afară de categoriile de muncitori exceptate, despre care am amintit mai sus, România are cel mai mare cost fiscal al locului de muncă pe salariul minim din Uniunea Europeană.
O misiune a FMI, condusă de Jan Kees Martijn, a venit luni la Bucureşti, pentru a analiza recentele evoluţii economice şi financiare şi pentru o revizuire a prognozelor macroeconomice. Vizita este una programată, periodică, și se va încheia pe 1 februarie.
