Economia Rusiei: a ocolit sancțiunile. Dar semnele de fragilitate se înmulțesc. Banii băgați în obuze doar se distrug
Vladimir Putin și-a asigurat un nou mandat în fruntea Rusiei. A obținut peste 87% din voturi în alegerile pe care multe state vestice le-au catalogat drept incorecte și ilegitime. Iar rezistența economiei ruse în fața sancțiunilor occidentale a fost un argument cheie pentru Putin, care conduce Rusia din 1999, fie ca președinte, fie ca prim-ministru. Însă, în profunzime, economia Rusiei suferă.
Iar, aparent, datele par să-i dea dreptate.
În ciuda sancțiunilor occidentale ample impuse după invadarea Ucrainei, Produsul Intern Brut al Rusiei a crescut cu 3,6% anul trecut, după ce s-a contractat cu 1,2% în 2022. În plus, Fondul Monetar Internațional se așteaptă ca economia rusă să avanseze și în acest an, cu 2,6%.
Mai mult, președintele rus se laudă cu un șomaj redus și cu majorări salariale peste rata inflației.
Însă realitatea din spatele cifrelor nu e atât de strălucitoare.
Benjamin Hilgenstock de la Kyiv School of Economics spune, citat de Deutsche Welle, că deși economia rusă s-a descurcat mai bine decât se aștepta, sancțiunile au avut un impact mare. El arată că mediul macroeconomic din Rusia s-a deteriorat semnificativ, în mare parte ca urmare a sancțiunilor.
Economiștii susțin că petrolul a menținut economia Rusiei pe linia de plutire. În ciuda sancțiunilor, țara a rămas unul dintre cei mai mari exportatori de petrol din lume. Estimările arată că, deși în scădere din cauza reducerii cotațiilor, Moscova a obținut venituri substanțiale din vânzarea petrolului - 178 de miliarde de dolari în 2023, față de 218 miliarde de dolari în 2022.
Practic, plafonul de 60 de dolari pe baril impus de occidentali pentru vânzarea țițeiului rusesc nu a funcționat. Aproape un an, Rusia și-a vândut petrolul la prețul pieței. Iar asta datorită așa-numitei flote din umbră. Sunt nave cumpărate de entități rusești care au ajutat la transportul petrolului rusesc către țări precum China, India și Pakistan, și care nu apelează la societăți occidentale pentru asigurare sau alte servicii, astfel că pot ocoli sancțiunile.
Însă Statele Unite au început să sancționeze din ce în ce mai multe nave individuale și entități despre care consideră că încalcă plafonul, iar aceste măsuri sunt mai eficiente și pot face această flotă inutilizabilă.
Dar, performanța surprinzătoare a economiei reflectă redistribuirea resurselor către efortul de război și subvenții și ascunde performanța slabă din restul economiei. În plus, face ca puține din beneficiile creșterii să ajungă la rusul de rând.
Datele compilate de Institutul pentru Economii Emergente din cadrul Băncii Finlandei arată că avansul economic din 2023 a fost stimulat, în principal, de expansiunea puternică a industriilor legate de război. Cheltuielile militare sunt de trei ori mai mari decât în 2021 și au ajuns anul trecut la 6% din PIB, cel mai ridicat nivel de la prăbușirea Uniunii Sovietice, și creșterea nu se va opri nici în acest an.
Potrivit France 24, guvernul rus intenționează să cheltuiască 119 miliarde de dolari pentru apărare în 2024, o creștere de aproape 90% față de 2021. Asta înseamnă aproape o treime din cheltuielile guvernamentale.
Economiștii atrag atenția că aceste cheltuieli care alimentează producția de cantități mari de rachete, sisteme de artilerie și drone nu sprijină o activitate productivă pe termen mediu. Practic, banii se vor duce în principal pe bunuri „consumabile”, și nu în investiții, iar când se va termina războiul economia nu va mai avea motoare de creștere. Iar corectarea dezechilibrelor și reconversia economiei la o bază civilă va fi o sarcină titanică și nu se va produce fără durere.
Pe lângă industria de război, un alt sector care a crescut este cel al construcțiilor. Dar acesta a fost ajutat de creditele ipotecare subvenționate de guvern, o măsură luată de autorități pentru a crește sentimentul de prosperitate în rândul populației, dar care va aduce guvernului o factură consistentă.
Un alt efect al războiului e că piața muncii s-a schimbat. Recrutarea a sute de mii de oameni și faptul că aproximativ un milion de angajați înalt calificați au părăsit Rusia din 2022 înseamnă că acum există penurie de muncitori în mai multe zone ale economiei. Practic, la o rată de 2,6% șomajul e aproape inexistent. În plus, criza de personal a făcut ca salariile să crească substanțial în ultimul an, chiar cu până la 20%. Dar această majorare a veniturilor a dus la creșterea inflației, care a fost în februarie de 7,7%, de aproape două ori mai mare decât ținta băncii centrale. Iar această spirală este greu de ținut în frâu de Banca Rusiei, chiar dacă a dus dobânda cheie la 16%, care e mai mare chiar decât cea a Ucrainei.
Astfel, în timp ce fabricile din sectorul militar lucrează la turație maximă, alte sectoare nu pot ține pasul cu creșterile salariale. În același timp, consumul crește și e nevoie de importuri, deoarece producția internă nu mai poate face față cererii.
Dar poate Rusia face față acestei situații? În viitorul apropiat, da. Dar pe termen lung perspectivele economiei sunt mai puțin sigure. Lipsa investițiilor străine va limita adoptarea noilor tehnologii și productivitatea. În plus, generozitatea guvernului poate depăși într-o zi capacitatea băncii centrale de a gestiona inflația.
Institutul Italian pentru Studii Politice Internaționale arată că principalul risc pentru economia rusă este scăderea prețului petrolului, principala sursă de venit a bugetului federal.
În condițiile în care importurile sunt în creștere, iar prețurile energiei sunt în scădere, Kremlinul ar putea fi nevoit să utilizeze rezervele din Fondul Național Suveran, în care intră o parte a încasărilor din exporturile de petrol.
Pentru a acoperi deficitul de anul trecut, Ministerul Finanțelor a luat deja echivalentul a 34 de miliarde de dolari din acest fond. Dar dacă prețul petrolului rusesc ar scădea sub media de 63 de dolari pe baril înregistrată anul trecut, rezervele Fondului, estimate acum la 55 de miliarde de dolari, s-ar epuiza rapid.
Astfel, analiștii Allianz concluzionează că în acest an deficitul prognozat de 2% din PIB este gestionabil și îi va permite lui Vladimir Putin să finanțeze războiul pentru cel puțin încă un an. Dar după 2024 va fi din ce în ce mai dificil să gestioneze deficitele bugetare, iar asta va avea efecte importante pe termen mediu și lung pentru economie și pentru bunăstarea poporului rus.
