Curtea Europeană de Conturi: UE nu-și va atinge obiectivele privind electrificarea totală a parcului auto până în 2035
Curtea Europeană de Conturi (ECA) nu vede fezabil planul Uniunii Europene de a interzice, începând cu 2035, vânzarea de autoturisme noi pe bază de motor cu ardere internă. Potrivit experților, intenția este lăudabilă, dar prezintă provocări semnificative şi trebuie să se depăşească mai multe obstacole pentru ca obiectivul să poată fi îndeplinit.
Potrivit auditorilor, reducerea emisiilor generate de autoturisme este uşor de zis, dar greu de făcut. UE a înregistrat progrese în ceea ce priveşte reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, mai puţin în sectorul transporturilor, care este responsabil pentru aproximativ un sfert din totalul emisiilor de astfel de gaze din Europa. Jumătate din aceste emisii provin doar de la autoturisme.
"Pactul verde nu se poate concretiza dacă nu se combate problema emisiilor provenite de la autoturisme. Cu toate acestea, suntem obligaţi să recunoaştem că, în pofida ambiţiilor înalte şi a cerinţelor stricte, majoritatea autoturismelor convenţionale încă emit la fel de mult CO2 ca în urmă cu 12 ani", a declarat Nikolaos Milionis, membru al ECA.
Deşi standardele de testare au devenit mai stricte începând cu 2010, auditorii UE au constatat că emisiile generate de autoturismele convenţionale reprezintă în continuare aproape trei sferturi din înmatriculările de vehicule noi iar acestea nu au scăzut semnificativ în ultimii 12 ani. Eficienţa motoarelor s-a îmbunătăţit, dar acest lucru este contrabalansat de creşterea greutăţii vehiculelor (cu aproximativ 10% în medie) şi a puterii motoarelor (cu aproape 25%) pentru a putea face faţă greutăţii respective, relatează Agerpres.
Europa nu are infrastructura necesară pentru a susține schimbarea
Auditorii au mai constatat că industria europeană a bateriilor a rămas în urma concurenţilor săi mondiali, ceea ce ar putea scurtcircuita capacitatea internă a Europei înainte ca aceasta să fie încărcată complet. În Europa se realizează mai puţin de 10% din producţia mondială de baterii, în mare majoritate de către întreprinderi din afara Europei. China deţine o pondere semnificativă de 76% din capacitatea de producţie din întreaga lume.
Un element important care frânează avântul industriei europene a bateriilor este dependenţa covârşitoare a acesteia de importuri de resurse din ţări terţe cu care nu are încheiate acorduri comerciale adecvate:
- 87% din importurile sale de litiu brut provin din Australia,
- 80% din importurile de mangan vin din Africa de Sud şi din Gabon,
- 68% din importurile de cobalt sunt din Republica Democratică Congo,
- 40% din importurile de grafit provin din China.
Dincolo de costuri, multe dintre dintre aceste țări sunt instabile pe plan naţional sau prezintă riscuri geopolitice pentru autonomia strategică a Europei, fără a mai aduce în discuţie şi condiţiile sociale şi de mediu în care se realizează extracţia acestor materii prime.
În plus, electromobilitatea necesită o infrastructură de încărcare disponibilă în măsură suficientă. Or, în practică, încă există acest obstacol în calea accesibilităţii pentru mulţi europeni care ar putea fi tentaţi să recurgă la autoturisme electrice. Pe teritoriul UE nu există suficiente puncte de încărcare. La momentul auditului, UE era departe de a atinge ţinta de un milion de unităţi până în 2025. Disponibilitatea staţiilor de încărcare publice variază considerabil de la o ţară la alta. Astfel de staţii sunt deosebit de rare în est, 70% dintre punctele de încărcare fiind situate în Franţa, Germania şi Ţările de Jos.
