Cum a mers economia României sub fiecare guvernare de la marea criză încoace
După criza financiară din 2008, haosul politic a cuprins România. Acest lucru s-a reflectat în numeroasele guverne care s-au perindat pe la cârma țării, unele cu rezultate, altele spre deloc. Pe hârtie, România arată bine și recent a fost inclusă de Banca Mondială în categoria economiilor cu venituri mari, Parcursul a fost sinuos și a variat și funcție de guvernare.
Per total, evoluția economiei românești este strâns legată de infrastructură, care în ansamblul ei la ora actuală, este deficitară. De la autostrăzi și până la spitale. De la aderarea în Uniunea Europeană, România este constant fruntașă în topurile negative legate de siguranța rutieră, condiții minime de igienă sau abandon școlar. Nu întâmplător, se întâmplă același lucru și la indicatorii macro, uneori.
Pentru a vedea cum am ajuns în acest aparent paradox am înregistrat cei trei indici macroeconomici la care se uită în general toată lumea, pentru fiecare guvernare în parte de la criza din 2008 încoace. Creșterea economică, inflația și deficitul bugetar, ultimul având, bineînțeles, rol determinant și în datoria țării.
Creștere economică
România a raportat o creștere constantă în ultimii 16 ani, potrivit statisticilor Fondului Monetar Internațional.
În același ritm a crescut și datoria publică a României. Toate țările au datorii, însă mecanismul de susținere al acestora face diferența.
Ministerul Finanțelor și-a propus să abordeze gestionarea eficientă a datoriei publice printr-o strategie elaborată aici. Dacă toate liniile directoare vor fi respectate până la finalul perioadei 2022-2024, atunci impactul general va fi unul pozitiv.
Deficit bugetar
Deficitul bugetar apare atunci când cheltuielile guvernamentale depășesc încasările. Pe scurt, România s-a aflat pe minus în toată perioada 2004-2022, potrivit datelor Ministerului de Finanțe.
Anul trecut, România a încheiat cu un deficit bugetar de 5,68% din PIB, în scădere față de 2022, potrivit unui articol detaliat pe DigiEconomic.
Inflație
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), de la începutul crizei financiare din 2008 și până în prezent, inflația a fluctuat. Dacă în timpul crizei era de 7,9% și România ocupa locul 5 la nivel european, maximul din ultimii 16 ani a fost atins în 2022, cu 13,8%.
Inflația a explodat din 2021, într-un singur an, iar efectele s-au simțit imediat. Chiar dacă anul trecut s-a aflat pe un trend descendent și este prognozată să scadă în perioada 2024-2025, prețurile ne sunt influențate și de fenomenele globale. În 2008 a fost criza financiară, în 2022 se încheia pandemia și începea războiul din Ucraina. Astfel se explică momentele de maxim din istoria economică a României.
Cu excepția a doi ani, 2015 și 2016, când inflația a înregistrat valori negative, și de puseele din anii trecuți, ea s-a menținut la un nivel moderat.
Ce rezultate macro au avut guvernările de la criză încoace
Guvernul Boc (2008-2012)
Guvernările Boc 1 și 2 s-au suprapus marii crize economice globale care a început imediat după ce România a intrat în UE. A navigat România din criză și a luat măsuri de austeritate pentru stat și pentru economie care l-au făcut nepopular pe premier și în final i-au adus demiterea.
Creștere economică:
- 2008: 9.3%
- 2009: -5.5%
- 2010: -3.9%
- 2011: 4.5%
Deficit bugetar:
- 2008: -5.4% din PIB
- 2009: -9.5% din PIB
- 2010: -7.1% din PIB
- 2011: -5.6% din PIB
Inflație:
- 2008: 7.9%
- 2009: 5.6%
- 2010: 6.1%
- 2011: 5.8%
Guvernul Ponta (2012-2015)
Guvernarea lui Victor Ponta a fost marcată de o creștere firavă a economiei în primii ani, când criza se terminase în alte părți. Apoi, pe expansiunea post-criză, beneficiile sociale s-au mărit și s-au scăzut și taxele. Puterea de cumpărare a românilor a crescut în aceste condiții, inclusiv de un an cu deflație.
A) Creștere economică:
- 2012: 1.9%
- 2013: 0.3%
- 2014: 4.1%
- 2015: 3.2%
B) Deficit bugetar:
- 2012: -3.8% din PIB
- 2013: -2.3% din PIB
- 2014: -1.2% din PIB
- 2015: -0.5% din PIB
C) Inflație:
- 2012: 3.3%
- 2013: 4%
- 2014: 1.1%
- 2015: -0.6%
Guvernul Cioloș (2015-2017)
Dacian Cioloș premier majora pensiile, șomajul scădea, a încercat să diminueze procedurile birocratice din administrația publică și a consolidat sistemul informatic dintre instituțiile statului.
Economia a înregistrat o creștere mare în al doilea an de mandat și pe un fond extern favorabil, dar și datorită unor măsuri de reducere a risipei statului. Cu un deficit bugetar sub limita tratatului de la Maasticht, economia dădea chiar semne de supraîncălzire, în condițiile unei deflații care apărea din nou pe tabloul macro.
A) Creștere economică:
- 2016: 2.9%
- 2017: 8.2%
B) Deficit bugetar:
- 2016: -2.5% din PIB
- 2017: -2.5% din PIB
C) Inflație:
- 2016: -1.5%
- 2017: 1.3%
Guvernele Grindeanu (2017), Tudose (2017-2018) și Dăncilă (2018-2019) au fost caracterizate de lupte interne, inflație galopantă și deficit bugetar persistent. Economia a încetinit din creștere treptat și au reapărut deficitele.
Guvernul Grindeanu și Tudose (2017-2018)
A) Creștere economică:
- 2018: 6%
B) Deficit bugetar:
- 2018: -2.8% din PIB
C) Inflație:
- 2018: 4.6%
Guvernul Dăncilă (2018-2019)
A) Creștere economică:
- 2019: 3.9%
B) Deficit bugetar:
- 2019: -4.3% din PIB
C) Inflație:
- 2019: 3.8%
A apărut o nouă criză, generată de COVID -19. Guvernele Orban (2019-2020), Cîțu(2020-2021) și Ciucă(2021-2022) au fost caracterizate de haos în măsurile statului, creșteri economice negative și inflații record. Ultima dintre guvernări a adâncit problemele economice existente, în special cea a deficitului public, și pe fondul fenomenelor globale majore: pandemia și războiul din Ucraina.
Guvernul Orban (2019-2020)
A) Creștere economică:
- 2020: -3.7%
B) Deficit bugetar:
- 2020: -9.3% din PIB
C) Inflație:
- 2020: 2.6%
Guvernul Cîțu(2020-2021)
A) Creștere economică:
- 2021: 5.7%
B) Deficit bugetar:
- 2021: -7.2% din PIB
C) Inflație:
- 2021: 5.1%
Guvernul Ciucă(2021-2022)
A) Creștere economică:
- 2022: 4.6%
B) Deficit bugetar:
- 2022: -6.3% din PIB
C) Inflație:
- 2022: 13.8%
