Se află Europa în pragul unei noi crize a gazelor? Creșterea prețurilor din ultimele săptămâni trezește amintiri neplăcute
O toamnă rece, creșterea prețurilor la gaze și sfârșitul unui contract-cheie de transport au stârnit temeri că Europa ar putea fi pe punctul de a se confrunta cu o nouă criză energetică. Creșterea prețurilor la gaze din ultimele săptămâni trezește amintiri neplăcute pentru industria energetică europeană și pentru Guvernele Uniunii Europene.
Problemele care au afectat piețele energetice după invazia Rusiei în Ucraina, în 2022, au încă efecte. Pe măsură ce continentul a încercat să renunțe la dependența de gazul rusesc, prețurile au explodat. Pe lângă inflația galopantă, Guvernele se confruntă cu temeri legate de posibile întreruperi de curent, iar prețurile ridicate au creat probleme pentru marii consumatori de energie, ducând la închideri de fabrici și pierderi de locuri de muncă.
Europa a reușit să treacă peste ultimele două ierni, în mare parte datorită vremii calde, care a permis menținerea unui consum redus de energie. Cu toate acestea, toamna rece de anul acesta a contribuit la o nouă creștere a prețurilor la gazele naturale, care au atins un vârf în noiembrie, la aproape 49 de euro pe megawatt-oră (MWh) pe 21 noiembrie, cel mai mare preț din ultimul an.
Sunt aceste temeri justificate?
Vremea rece a dus la un consum mai mare de energie, iar în combinație cu scăderea producției din surse regenerabile, cererea de gaze a crescut.
Totuși, prețurile rămân mult sub nivelurile înregistrate în 2022. Șocul poate fi explicat parțial prin faptul că, pe parcursul anului 2024, prețurile au fost mult mai scăzute decât în orice moment de la începutul războiului din Ucraina.
„Prețurile au crescut cu aproximativ 40% de la mijlocul lunii septembrie”, a declarat pentru DW Petras Katinas, analist la Centrul pentru Cercetare în Energie și Aer Curat (CREA). „Este o creștere destul de mare într-un timp scurt.”
Perspectiva unei ierni mai reci a alimentat temerile că stocurile — până recent complete — ar putea fi epuizate, declanșând o nouă creștere a prețurilor.
Cu toate acestea, Katinas spune că influența Rusiei asupra pieței europene s-a diminuat semnificativ din 2022 și că discuțiile despre o „criză” sunt exagerate. „Nu aș numi-o criză, mai ales dacă comparăm cu ce s-a întâmplat efectiv în 2022 și 2023”, a spus el. „Majoritatea statelor membre UE nu mai sunt dependente de gazul rusesc.”
Ce se întâmplă cu gazul rusesc?
Întrebările legate de gazul rusesc continuă totuși să influențeze situația generală.
Rusia nu mai este gigantul care era odată în ceea ce privește aprovizionarea Uniunii Europene cu gaze. Ponderea gazului transportat prin conducte din Rusia a scăzut de la 40% din totalul importurilor în 2021, la aproximativ 9% în 2023. Cu toate acestea, conform datelor recente de la CREA, s-a remarcat o creștere a importurilor de gaz natural lichefiat (GNL).
În cele din urmă, livrările de gaze rusești către blocul european par să se sfârșească. Austria, una dintre puținele țări europene care mai primea gaze din Rusia, se află într-un conflict juridic cu Gazprom, compania de stat din Rusia. Vezi și Care este motivul „rupturii” dintre Austria şi Gazprom, o relaţie veche de peste 50 de ani
În timp ce Slovacia și Ungaria încă primesc gaze rusești prin conducte, toate indiciile sugerează că aceste acorduri se vor încheia la sfârșitul lui 2024. Contractul de tranzit dintre Gazprom și compania ucraineană Naftogaz, care permite transportul gazelor rusești pe teritoriul Ucrainei, expiră la sfârșitul anului, iar Kievul a anunțat că nu îl va prelungi.
Deși TurkStream va continua să aprovizioneze Ungaria, sfârșitul fluxurilor prin Ucraina va pune presiune pe țările din Europa Centrală.
Poate GNL să rezolve problema?
De la întreruperea aprovizionării cu gaze rusești în 2022, GNL a devenit important pentru ambele părți. Volumul de GNL rusesc către UE a crescut cu aproape 15% în acest an.
Ed Cox, șeful departamentului global de GNL la furnizorul independent de date ICIS, subliniază că GNL reprezintă acum 34% din totalul gazelor din Europa, dublu față de perioada de dinaintea invaziei din 2022.
Cox crede că, în cazul unei ierni reci și al suspendării acordului de tranzit prin Ucraina, Europa va putea să-și satisfacă nevoile prin GNL. Totuși, acest lucru va presupune prețuri mult mai mari, deoarece oferta nu poate fi crescută semnificativ pe termen scurt. „Europa va primi suficient GNL dacă are nevoie, dar prețurile ar putea crește pentru a concura cu cererea din Asia.”
„Prețurile mai mari pentru gaze, necesare pentru a reface stocurile după iarnă”, a adăugat Cox, „vor avea un efect de domino, ducând la o iarnă mai costisitoare în 2025 și ulterior. Problema nu este dacă vom avea suficient GNL sau suficiente gaze, ci mai degrabă implicațiile asupra prețurilor”.
