Efectul gerului: Producția de gaz, la maximele posibile. Suntem independenți și pe baza morții industriei energofage
Episodul de ger din ultimele zile a dus consumul de gaze aproape de cea mai mare valoare din ultimul an, depășind 55 de milioane de metri cubi zilnic, arată datele Trasngaz cu privire la Sistemul Național de Transport.
Acest consum este acoperit din producția internă, care se situează la 24,3 milioane metri cubi și de extracția de gaze din depozitele subterane care s-a dus spre maximul tehnic posibil, anume 28 de milioane de metri cubi.
Importurile se păstrează la un nivel redus, 3,6 milioane de metri cubi, iar gazele vin dinspre Bulgaria (originea lor este rusească sau azeră). Extracția din depozite poate susține consumul de acum, la aceste niveluri, doar pentru perioade limitate.
Nu se poate din punct de vedere tehnic să extragi zilnic 28 de milioane de metri cubi decât pentru câteva zile. Prin urmare, cu producția și cu extracția din depozite la maxime, menținerea alimentării SNT la aceste niveluri nu se poate face decât cu o suplimentare a importurilor, dacă ai de unde aduce și dacă este rentabil pentru furnizori s-o facă.
Prognozele meteo arată însă că vremea se va încălzi, așa că și consumul de gaze ar trebui să scadă. Putem acoperi consumul de gaze al României în ger, în mare parte, cu resurse interne pentru că nu mai avem consum industrial energofag. Cu 10-15 ani în urmă, în astfel de episoade ger, cu temperaturi de -10 grade Celsius, consumul zilnic atingea 70 de milioane de metri cubi, o treime din el fiind asigurat din importuri, adică cu peste 20% mai mult ca în prezent.
Ce era diferit față de azi era consumul marii industrii energofage, cu precădere cea chimică. Acum ea este cu totul închisă. Industria chimică este cea mai mare consumator individual de gaze dintr-o economie, cu mult peste consumul populației.
Combinatele de îngrășăminte din grupul Interagro sunt toate în faliment și lichidare. Ultimul mare producător din chimie, Azomureș, și-a suspendat producția luna trecută, pe motiv de preț mare de achiziție al gazului.
Nici metalurgia, care consumă și ea importante cantități de gaze, nu merge prea bine. Liberty Galați, fosta Sidex este mult subcapacitată. Alro Slatina merge și ea la avarie. Faptul că marea industrie este mai mult închisă ajută acum România, în ansamblu, să treacă și peste iarnă în principal cu resurse interne.
A spus-o chiar ministrul Energiei. “Ne bazăm, din păcate, pe faptul că economia românească nu consumă la fel de mult gaz cât consuma acum 5-10 ani. Deci consumul anual de gaze în România e undeva la 10 miliarde de metri cubi, iar acum 5-10 ani era 16 miliarde. Aveam combinatele care produceau îngrășăminte și alte zone ale industriei energofage, care se bazau foarte mult pe gaz.”, spunea, acum o săptămână, Sebastian Burduja, ministrul Energiei.
Anual, România consumă circa 10 miliarde de metri cubi de gaze, la o producție internă de 9 miliarde metri cubi. Extrag gaze Romgaz , Petrom și BSOG, în Marea Neagră. De importat putem importa de la toți vecinii, cu excepția Serbiei, pentru că suntem legați prin gazoducte reverse flow(cu potențial de export dar și de import) cu toți.
