Casa Verde Fotovoltaice atrage critici din partea specialiștilor: „Este o aberație să mai continui după 4 ani acest Caritas”
Săptămâna aceasta se derulează sesiunea 2024 de finanţare pentru înscrierea solicitanţilor persoane fizice în cadrul Programului „Casa Verde Fotovoltaice”. Potrivit lui Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, programul și-a îndeplinit scopul, de a promova energia regenerabilă, însă nu mai este relevant. Între timp, nu există un program pentru cei 11.611 de români locuiesc în case fără energie electrică, folosind lămpi de petrol.
Românii care vor să devină prosumatori vor primi de la stat o finanțare de 30.000 de lei prin Casa Verde Fotovoltaice, în creștere față de 20.000 de lei, cât era până acum, bani pentru montarea atât a panourilor fotovoltaice, cât și a bateriilor de stocare a energiei electrice. Potrivit autorităților, capacitatea minimă a panourilor solare va fi de 3 kW pentru un beneficiar, iar cofinanțarea din fonduri proprii va fi de 10%, respectiv 3.000 de lei.
„Este penibil ca în secolul XXI, să vi cu un program prin care să dai bani unor oameni care au energie electrică și în mare parte au venituri importante (raportând la beneficiarii programelor anterioare), în timp ce nu ai nici nu program pentru 11.611 de români locuiesc în case fără energie electrică, folosind lămpi de petrol ca în Evul Mediu.
Este o aberație, să mai continui după 4 ani acest Caritas al Montării Panourilor Fotovoltaice - Casa Verde, prin care să impui soluții tehnice ”în orb”, prin hazardul apăsării unui buton, în absența inventarierii a caracteristicilor instalațiilor și rețelelor unde urmează să debiteze aceste echipamente.
Este o anomalie să dai 30,000 lei, bani plătiți de populație (direct sau indirect), către familii care poate câștigă banii aceștia într-o lună”, spunea Chisăliță la debutul înscrierilor în program.
Potrivit acestuia, Casa Verde Fotovoltaice s-a dorit să fie un stimul pentru promovarea energiei verzi, într-o perioadă în care nu exista o atractivitate prea mare pentru energia regenerabilă. Astăzi, acest scop a fost îndeplinit, România înregistrând peste 130.000 de prosumatori.
„Avem multiple probleme tehnice legate de aceste montării la întâmplare a panourilor fotovoltaice, am avut inițiative legislative de blocare a creșterii numărului de prosumatori și atunci care mai este scopul programului. Este posibil să fie doar o dirijare de fonduri mascată, către anumite firme de construcții montaj, anumiți importatori, anumiți furnizori, sau chiar anumite categorii de persoane cu venituri ridicate etc.
Programul are anul acesta o alocare financiară record, de două miliarde de lei (400 mil euro), în condițiile în care cu doar 7% din aceste fonduri ar fi putu să fie eradicată sărăcia energetică extremă din și astfel România să nu se mai găsească în poziția unică europeană de mai avea oameni care trăiesc la lumina opaițului.
În același timp avem 16% din români, care conform datelor Eurostat, sunt în imposibilitatea de a-și achita facturile la utilități, adică ar fi existat necesitatea ca o mare parte din programul Casa Verde să fie dirijat la acești oameni care prin panourile fotovoltaice montate, să fie ajutați să iasă din sărăcie energetică”, mai spune el.
Propunerea Asociației Energia Inteligentă a fost, încă de la precedenta ediție, ca programul să urmeze pașii proiectului „Prima Casă”, prin care banii pentru montarea de panouri fotovoltaice să se acorde în baza unui dosar care să se depună la filiale CEC din fiecare localitate, iar dosarele să vizeze realitățile tehnice ale locației, validate de operatorul sistemului de distribuție energie electrică sau confirmarea de către UAT a lipsei rețelei de energie electrică, dar și vulnerabilitatea și nivelul veniturilor solicitantului.
Recent, DigiEconomic a vorbit cu Dan Pîrșan, de la Asociația Prosumatorilor și a Comunităților de Energie, și Dumitru Luță, Vicepreședinte Executiv al Asociației Micilor Producători de Energie Electrică din România (AMPEER), pentru a lămuri câteva aspecte ale „Casa Verde Fotovoltaice”.
Primul venit, primul servit - Cui i se adresează programul?
Deși mai multe voci arată că programul se adresează celor cu venituri peste medie, nu gospodăriilor aflate în dificultate, înscrierile merg pe un principiu simplu: primul venit, primul servit.
„Programul este random (la întâmplare). Este o sesiune de înscriere, iar cel mai iute IT-ist poate înscrie o persoană. De acest program beneficiază toate categoriile din România: și cei mai săraci, și clasa de mijloc, și cei cu venituri peste medie, pentru că înscrierea este aleatorie și nu există un filtru, precum solicitarea unei adeverințe de venit sau menționarea suprafeței imobilului. E adevărat, din cauza faptului că în aproximativ două minute locurile eligibile se epuizează, acestea ajung, de obicei, la persoane care sunt familiarizate cu calculatorul”, a explicat Dan Pîrșan, de la Asociația Prosumatorilor și a Comunităților de Energie.
Dumitru Luță, Vicepreședinte Executiv AMPEER, întărește această idee, întrucât programul adresează tuturor persoanelor, pe principiul primul venit, primul servit, și nu este legat de venituri. Solicitanții, însă, nu trebuie să aibă datorii la bugetul de stat.
„Persoanele vulnerabile ar trebui să fie identificate de primării, iar acestea ar trebui să subvenționeze aportul propriu, astfel încât să se respecte ghidul de finanțare. În ceea ce privește criteriul lipsei datoriilor la bugetul de stat, este normal să fie un criteriu de selecție, având în vedere că acest program este finanțat de statul român și Comisia Europeană, deci este firesc ca viitorul beneficiar să nu aibă obligații fiscale restante”, a spus el.
Potrivit AMPEER, o problemă majoră pentru solicitanți este că programul de intabulare la nivel național nu este finalizat, iar mulți nu pot obține extrasul de carte funciară, obligatoriu în acest program.
De asemenea, majoritatea prosumatorilor cu instalații din fonduri proprii au suportat costuri suplimentare din buzunarul propriu, deoarece există multe cheltuieli ascunse care nu sunt incluse în bugetul programului AFM. Exemple de astfel de cheltuieli includ:
- Priza de pământ;
- Buletinul de verificare a prizei de pământ;
- Protecții contra descărcărilor atmosferice;
- Protecții suplimentare contra incendiilor.
Locația casei - ar trebui să fie un criteriu?
Un alt punct slab al programului, spun cei care vor să aplice, este faptul că locația imobilului nu este luată în considerare. Totuși, așa cum spune AMPEER, „locația casei nu are importanță, important este să fie îndeplinite condițiile de eligibilitate pentru finanțare”.
„Într-adevăr, sunt imobile care nu beneficiază de suficientă însorire. Poziționarea ideală este spre sud. Există și situații în care panourile sunt montate Est-Vest, astfel încât prosumatorii pot beneficia atât de răsărit, cât și de apus, ceea ce le permite să producă energie la apus. O soluție ar fi ca beneficiarii să trimită un PUZ, un plan de încadrare în zonă, însă ar fi complicat, deoarece pot exista copaci care nu apar în PUZ. Nu se poate rezolva complet fără verificare pe teren”, explică Dan Pîrșan.
