Activiștii Greenpeace declanșează război total asupra proiectului românesc de gaz din Marea Neagră - Neptun Deep
ONG-ul de mediu Greenpeace continuă războiul cu exploatarea gazelor de către Petrom și Romgaz în Marea Neagră argumentând că minele care umplu Marea Neagră ar reprezenta un pericol uriaș la adresa viitoarelor platforme de extracție și anunță procese peste procese pentru a stopa proiectul, relatează OffshoreEnergy.
De când compania OMV Petrom și-a dezvăluit planurile de dezvoltare a proiectului de exploatare a gazelor de mare adâncime Neptune Deep, în valoare de 4,4 miliarde de dolari, activitatea ONG-urilor de mediu s-a mărit continuu pe marginea acestui proiect care e socotit să asigure independența energetică atât a României, cât și la nivel regional. Greenpeace a organizat un miting la sediul firmei din București împotriva proiectului, pentru a îndemna industria energetică să renunțe la foraje.
Acest proiect, care cel mai mare proiect de gaze naturale din partea românească a Mării Negre, în zăcămintele Domino și Pelican South, este un parteneriat 50:50 între operatorul OMV Petrom și Romgaz, producătorul și principalul furnizor de gaze naturale al României. Operațiunile de foraj vor fi efectuate cu una dintre platformele Transocean. Vinerea trecută, autoritatea română de mediu a aprobat provizoriu proiectul Neptun Deep în cadrul evaluării impactului asupra mediului (EIA).
Potrivit Greenpeace, rezultatele unei analize comandate de filiala sa din România indică faptul că proiectul Neptun Deep ar putea genera peste 200 de milioane de tone de emisii de gaze cu efect de seră (GES) în decurs de 20 de ani, punând în pericol obiectivul UE de neutralitate în materie de carbon. Drept urmare, grupul intenționează să intenteze un proces, dacă EIA continuă. În afară de EIA, mai sunt încă în așteptare autorizația de construcție și aprobarea autorității de supraveghere offshore responsabile, ACROPO.
În afară de presupusele amenințări climatice și de mediu pe care această dezvoltare le reprezintă pentru agenda de decarbonizare a Europei, o nouă analiză a Greenpeace sugerează că cel mai mare proiect de gaze al UE în Marea Neagră aduce și provocări în materie de siguranță, regiunea fiind etichetată ca teatru al războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Drept urmare, se spune că apele Mării Negre sunt pline de mine marine, despre care se crede că au fost vinovate de mai mult de un accident în ultimele luni.
Marc Dengler, expert în climă și energie la Greenpeace Austria, a subliniat: "A paria pe dezvoltarea gazelor fosile pentru a asigura securitatea energetică a Europei este deja un pariu nesăbuit, având în vedere distrugerile climatice, sociale și de mediu bine documentate, cauzate de combustibilii fosili. Dar să pariezi pe dezvoltarea gazelor fosile, în plus, în mijlocul unei zone de război, este de-a dreptul iresponsabil. Întrebarea privind securitatea energetică ridicată de războiul rusesc împotriva Ucrainei nu poate fi rezolvată printr-un proiect care este el însuși expus unor riscuri masive ca urmare a acestui război."
Având în vedere că luptele din Ucraina continuă fără încetare, Greenpeace susține că nu pot fi excluse accidentele și întreruperile în cazul în care proiectul Neptun Deep va fi construit în apropierea ostilităților. Atunci când platforma offshore a proiectului va fi pusă în funcțiune, activiștii subliniază că minele marine, care au fost folosite în timpul bătăliei, pot deteriora conducta de transport, ancorele sau forajele. Se spune că aceste mine ar fi avariat deja o navă de marfă, ar fi scufundat o navă și ar fi ucis o persoană.
Raportul pune accentul pe minele marine care plutesc liber, care pot pune probleme ani de zile după ostilități, întreținând posibilitatea ca astfel de mine să reprezinte o problemă de siguranță în Marea Neagră pentru mult timp de acum încolo. În timp ce Turcia, România și Bulgaria au semnat un acord în ianuarie 2024 pentru a curăța Marea Neagră de minele plutitoare, iar operațiunile ar putea începe de luna viitoare, Greenpeace susține că marina română a fost chemată să neutralizeze o astfel de mină în apropierea câmpului de gaze Neptun Deep.
Drept urmare, filiala din Austria a grupului de activiști pentru climă și mediu avertizează asupra unor posibile accidente și cere oprirea imediată a dezvoltării Neptun Deep, subliniind că aceste mine și contextul geopolitic reprezintă o amenințare serioasă la adresa proiectului de gaze fosile. De asemenea, grupul pentru protecția climei atrage atenția că OMV nu le-a inclus în studiul de impact asupra mediului al proiectului său.
În plus, Greenpeace este categoric convinsă că aceste mine, care sunt încărcate cu până la 160 kg de explozibil și concepute pentru a avaria grav navele, reprezintă un pericol plauzibil pentru proiect, aproape 100 de mine marine trebuind deja să fie dezamorsate de la începutul războiului, ceea ce reprezintă o medie de o mină marină pe săptămână.
În concordanță cu acest lucru, companiile de asigurări sunt percepute ca fiind considerate riscuri foarte mari, punând primele de asigurare pentru navele din Marea Neagră de până la 30 de ori și considerabil mai mari decât în alte zone de criză, cum ar fi Marea Roșie. OMV a dezvăluit că se anticipează o amprentă de carbon a proiectului de aproximativ 2,2 kg CO2/bep la producția de platou, față de media industriei de 16,7 kg CO2/bep.
În acest context, Greenpeace subliniază că noile proiecte de gaze precum Neptun Deep nu sunt doar periculoase, ci și incompatibile cu pragul de 1,5 grade Celsius, în ciuda faptului că actorii din domeniul combustibililor fosili pun în curs de dezvoltare multe astfel de proiecte de infrastructură în Europa, sub pretextul asigurării aprovizionării cu energie a continentului pentru a-și promova agenda privind gazele.
Grupul de mediu a cerut interzicerea la nivelul UE a noilor proiecte de petrol și gaze, precum și o tranziție accelerată către sursele de energie regenerabile și o mai bună eficiență energetică, ca fiind cea mai bună rețetă pentru a asigura ceea ce consideră a fi un viitor sigur și sănătos pentru toți.
Blocul Neptun Deep din Marea Neagră, cu o suprafață de 7.500 de kilometri pătrați, este situat la aproximativ 160 de kilometri de țărm, în ape între 100 și 1.000 de metri. Primul gaz este așteptat în 2027, cu o producție de aproximativ 8 miliarde de metri cubi pe an sau aproximativ 140.000 bep/d timp de aproape zece ani.
Reacția Petrom
„În calitate de operator prudent, OMV Petrom își asigură toate activitățile pe care le desfășoară, aplicând politica noastră prudentă de gestionare a riscurilor. Compania va lua toate măsurile necesare pentru a se asigura că operațiunile sunt executate în condiții de siguranță și în deplină conformitate cu autorizațiile și legislația română.
Mai mult, subliniem că OMV Petrom are în prezent operațiuni în Marea Neagră. Astfel de operațiuni nu au avut nicio întrerupere din cauza conflictului Rusia – Ucraina. OMV Petrom monitorizează continuu situația geopolitică și este în strânsă legătură cu autoritățile române relevante pentru activitățile sale. Din punct de vedere al securității, este important că România este membră NATO”, a spus compania pentru Digieconomic.ro
