Studiu: Persoanele mai sărace sunt cele mai afectate de valurile de căldură din Europa
Canicula din Europa a ucis zeci de mii de oameni în ultimii ani, iar pe măsură ce numărul deceselor crește, cercetătorii descoperă că un anumit grup suportă în mod disproporționat consecințele căldurii extreme: cei cu venituri mici, care trăiesc în sărăcie.
„Este de bun simț”, a declarat Julio Díaz Jiménez, profesor cercetător la Institutul de Sănătate Carlos III din Madrid, transmite The Guardian. „Un val de căldură se resimte diferit atunci când te afli într-o cameră pe care o împarți cu alte trei persoane, fără aer condiționat, decât atunci când locuiești într-o vilă cu acces la o piscină și aer condiționat.”
Díaz Jiménez face parte dintr-un grup de cercetători care au analizat modul în care căldura extremă a afectat 17 districte din Madrid. Lucrarea lor, publicată în 2020, a constatat că valurile de căldură au avut un impact asupra mortalității în doar trei districte – cele în care veniturile gospodăriilor erau sub medie.
Aceștia au continuat cu o analiză similară în toată Spania, observând același fenomen.
„Când vine vorba de vulnerabilitatea în fața căldurii, factorul cheie este nivelul veniturilor”.
Persoanele cu venituri mai mici întâmpină adesea dificultăți în a avea acces la locuințe de calitate, multe trăind în case supraaglomerate, slab ventilate, care oferă puțin răgaz în fața căldurii. Unii se luptă pentru acces la asistență medicală adecvată, ceea ce îi face mai vulnerabili la afecțiuni care ar putea fi agravate de căldura extremă, în timp ce alții lucrează în sectoare precum agricultura și construcțiile, unde sunt expuși în mod regulat la temperaturi ridicate.
Chiar și atunci când există aer condiționat, este mai puțin probabil ca persoanele cu venituri mici să își poată permite să îl folosească. La începutul acestui an, organizația Save the Children a avertizat că unul din trei copii din Spania nu poate să se răcorească acasă. Organizația a menționat că acest lucru ar putea avea un impact „extrem de dăunător” asupra sănătății mentale și fizice a peste 2 milioane de copii.
Legătura dintre stresul termic și sărăcie a fost mult timp un subiect de discuție peste Atlantic, în Statele Unite, accentuată de investigații precum una din 2019 a National Public Radio și a Universității din Maryland, care a documentat modul în care cartierele cu venituri mici din SUA erau mai susceptibile de a fi mai calde decât cele cu venituri mai ridicate.
Veniturile mai mici înseamnă, de asemenea, că oamenii au mai puțin control asupra zonelor în care trăiesc, ceea ce îi face mai susceptibili să locuiască în zone dominate de asfalt, cu mai puțini copaci și spații verzi, a spus Alby Duarte Rocha, cercetător la Universitatea Tehnică din Berlin.
În Europa, însă, un continent care se încălzește într-un ritm mult mai rapid decât alte părți ale lumii, discuția a demarat lent, a declarat Yamina Saheb, unul dintre autorii principali ai raportului IPCC privind atenuarea schimbărilor climatice.
O cercetare publicată în această lună a arătat că vremea caldă provocată de poluarea cu carbon a ucis aproape 50.000 de persoane în Europa anul trecut.
„Trebuie să tragem un semnal de alarmă că acest lucru este extrem de urgent”, a declarat Saheb, care este, de asemenea, lector la Sciences Po din Paris. „Trebuie să decidem că aceasta este ultima dată când vor muri oameni din cauza căldurii în țările europene.”
În ultimii ani, valurile de căldură din Europa au devenit din ce în ce mai intense, mai lungi și mai frecvente, 2023 fiind cel mai călduros an înregistrat vreodată.
