Agricultura românească a suferit în 2024. Culturile nu au fost profitabile. Statul a compensat lipsa productivității
Agricultura românească a fost marcată în 2024 de fenomene climatice extreme: temperaturi record, secetă pedologică prelungită şi inundaţii catastrofale, cu impact direct asupra veniturilor fermierilor dar şi economiei.
Pagubele suferite de fermieri în acest an au determinat autorităţile să aloce sume considerabile din bugetul naţional şi să solicite sprijin Comisiei Europene având în vedere că astfel de fenomene climatice atipice s-au înregistrat nu doar în România ci şi în Europa.
Preţul combustibililor, afluxul masiv de produse agricole din Ucraina pe o infrastructură de transport şi de depozitare insuficientă au influenţat negativ piaţa agricolă şi alimentară din România.
Sfârşitul anului 2024 găseşte România pe primul loc în clasamentul european al scumpirilor. Alimentele înregistrează o creştere a preţurilor de 5,11% în noiembrie 2024, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, după cele mai recente date statistice, ceea ce a determinat Guvernul de la Bucureşti să continue şi în 2025 măsura de plafonare a adaosului comercial la alimentele de bază.
Producția scade pe fondul fenomenelor extreme
Sectorul agricol s-a confruntat în 2024 cu o serie de provocări care au testat rezilienţa acestui sector, iar printre acestea se află, în primul rând, factorii climatici nefavorabili care au afectat areale agricole extinse din ţară şi bineînţeles culturile şi recoltele vegetale, susţin reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
Evoluţia focarelor de pestă porcină africană, apariţia focarelor de gripă aviară precum şi a celor de pesta micilor rumegătoare pe teritoriul ţării noastre au adus numeroase pagube şi în sectorul zootehnic. De asemenea, importurile masive de carne de pasăre şi ouă, dar şi de cereale din Ucraina precum şi scăderea producţiei de iarbă de pe suprafeţele de pajişti cauzată de seceta prelungită au determinat crescătorii să renunţe la animale.
Datele centralizate în toamna acestui an au arătat pagube pe o suprafaţă de peste 320.000 hectare la culturile înfiinţate în toamna lui 2023, din care peste 200.000 hectare cu grâu, şi de 2,2 milioane de hectare pentru culturile din primăvara anului 2024, în special porumb şi floarea soarelui, dar şi plantaţii pomicole şi viticole. Ministerul Agriculturii anunţa la acea vreme că va acorda despăgubiri de 500-600 de milioane de euro. La rândul ei, Comisia Europeană a aprobat României, la finele lunii octombrie, o schemă de ajutor de stat în valoare de două miliarde de lei (400 milioane de euro), având drept scop despăgubirea fermierilor pentru pagubele suferite din cauza secetei severe în perioada septembrie 2023-august 2024.
Recolta de cereale a scăzut, în medie, cu 21,3%, trasă în jos de volumele scăzute de grâu (-14%) şi porumb (-27%), influenţate fiind de condiţiile meteorologice care au afectat randamentele dar şi suprafaţa semănată, rezultând o scădere a suprafeţelor cultivate faţă de 2023.
Producţia de seminţe oleaginoase a scăzut cu 11,5%, iar cea de proteină vegetală cu 22,4%. De asemenea, volumele de vin au suferit o scădere accentuată în acest an, de 20,5%.
Prețurile din industrie fluctuează
Preţurile au scăzut în producţia animală, aproximativ cu 2,3% pentru toate sectoarele combinate, dar au crescut uşor la bovine din cauza decapitalizării continue.
În ceea ce priveşte preţul îngrăşămintelor şi al amendamentelor de sol, acesta scade cu 35,5% după o explozie în 2022 şi 2023, contribuind la o creştere a volumelor de +7,4%. Scăderea preţului consumului intermediar nu compensează însă scăderea valorii adăugate brute a sectorului agricol (-6,6%), după o scădere deja în 2023 (-5,3%). Odată luată în considerare inflaţia, această scădere ar fi, în termeni reali, de -7,7%, după o scădere de -9,6% în 2023. Anii 2021 şi 2022 fuseseră marcaţi de o creştere de + 8,7% şi respectiv +14,4%, relatează Agerpres.
De asemenea, preţurile la gaze şi energie electrică au avut impact direct asupra creşterilor de preţuri la resurse materiale agricole (combustibil, îngrăşăminte, seminţe, pesticide), în timp ce afluxul important de produse agricole primare (cereale, seminţe oleaginoase) şi produse procesate (făină, ulei, zahăr, miere, ouă ) din Ucraina a creat o concurenţă neloială, cu implicaţii şi evoluţii negative pe piaţa agricolă şi alimentară, afectând preţurile aceloraşi produse agricole primare şi procesate obţinute de fermierii autohtoni.
Plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază va continuă şi în 2025
Plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază, o măsură luată în august 2023 pentru combaterea creşterii excesive a preţurilor şi care viza 14 grupe de produse alimentare, a fost continuată în 2024, însă lista a fost extinsă la 20 de produse. La începutul acestui an, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, susținea că măsura a dat rezultate, inflaţia fiind în scădere la 6,6%, iar puterea de cumpărare a românilor în creştere.
Cert este că în ultima şedinţă de guvern din 18 decembrie s-a decis ca măsura privind plafonarea adaosului la alimentele de bază să fie prelungită până la data de 30 iunie 2025.
Producătorii din sectorul agricol au fost puternic subvenționați
Ministerul Agriculturii a venit în 2024 în sprijinul fermierilor cu o serie de ajutoare financiare, scheme de sprijin şi programe destinate atât sectorului vegetal cât şi celui zootehnic.
Datele transmise de MADR arată că au fost alocate peste 462,5 milioane de lei pentru subvenţionarea motorinei utilizate la lucrările agricole, peste 1,557 miliarde de lei pentru sprijinirea întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei primare de produse agricole vegetale, ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.
Un alt ajutor de stat acordat în 2024 a vizat compensarea parţială a pierderilor la cultura de tomate în spaţii protejate şi la cultura de usturoi, în contextul crizei provocate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, bugetul total alocat pentru aceste două programe depăşind 457,77 milioane de lei.
De asemenea, s-a acordat un ajutor de minimis pentru susţinerea producţiei de cartof de consum, un cuantum de 200 euro/ha, impactul bugetar fiind de 11,483 milioane de euro, dar şi Ajutoare Naţionale Tranzitorii (ANT) în sectorul vegetal, respectiv plăţi decuplate de producţie în teren arabil pentru in/cânepă, tutun, hamei şi sfeclă.
Producătorii agricoli au primit compensaţii în acest an pentru culturile agricole afectate de seceta pedologică din perioada septembrie 2023 - august 2024 sub formă de grant de 1.000 lei/ha, iar până în prezent plăţile au depăşit două miliarde de lei.
Potrivit MADR, alt ajutor a fost cel pentru susţinerea producţiei de legume cultivate în spaţii protejate, pentru perioada 2024-2025 (tomate, ardei gras şi/sau lung şi/sau gogoşar, castraveţi, fasole păstăi, salată, spanac, ceapă verde), cu un impact bugetar maxim de 124,337 milioane de lei, respectiv 25 de milioane de euro.
În sectorul zootehnic, măsurile de sprijin acordate fermierilor în anul 2024 au vizat: ANT pentru anul de cerere 2023, respectiv 91,675 milioane de lei, pentru schema decuplată de producţie, specia bovine, în sectorul lapte; 385,265 milioane de lei pentru schema decuplată de producţie, specia bovine, în sectorul carne; 193,331 milioane de lei pentru schema cuplată de producţie, speciile ovine/caprine. Suma totală plătită de APIA a fost în valoare de 627,683 milioane de lei, pentru un număr de 145.736 beneficiari.
În aceea ce priveşte ajutoarele de stat, programul de susţinere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducţie a avut o valoare totală de peste 1,014 miliarde de lei, echivalentul a 206,2 milioane de euro, pentru un număr de 25 beneficiari, iar pentru susţinerea activităţii de reproducţie, incubaţie şi de creştere în sectorul avicol, de 408,658 milioane de lei (83,7 milioane de euro), pentru 38 beneficiari.
Schema de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor a avut un buget alocat pentru perioada 2023-2027 de 561,571 milioane de lei, din care 173,901 milioane de lei pentru speciile taurine, bubaline, porcine şi ecvine, respectiv 387,669 milioane de lei pentru speciile ovine şi caprine. Pentru anul 2024 au fost plătite pentru specia bovine 50,178 milioane de lei, iar pentru speciile ovine/caprine suma de 111,686 milioane de lei.
Au mai fost alocate fonduri pentru organizarea şi desfăşurarea activităţii de neutralizare a subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman, bugetul total estimat al schemei de ajutor de stat fiind de 112,555 milioane de lei pentru perioada 2025 - 2027. Schema de ajutor de stat pentru susţinerea activităţii crescătorilor din sectorul suin şi avicol, în perioada 1 august 2022 - 31 august 2023, în contextul crizei provocate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a avut prevăzute sume de 141,344 milioane de lei pentru sectorul suin şi de 181,640 milioane de lei pentru păsări.
De asemenea, pentru susţinerea activităţii crescătorilor din sectorul bovinelor de carne şi al bubalinelor, în contextul crizei provocate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, MADR a alocat 54,432 milioane de lei, iar pentru sectorul apicol - 59,866 milioane de lei.
La capitolul ajutoare de minimis, Programul de susţinere a crescătorilor de porci de reproducţie din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa pentru anul 2024 a beneficiat de un milion de lei, respectiv 2.000 lei/scroafă/an, iar până la data de 16 decembrie 2024 s-a plătit suma de 930.000 lei, aferentă unui număr de 476 scroafe din aceste rase.
În vederea creşterii competitivităţii producătorilor români şi pentru a asigura accesul producătorilor ş procesatorilor pe pieţele internaţionale, MADR a elaborat Programul naţional de dezvoltare şi susţinere a industriei alimentare Investalim aferent perioadei 2023-2026, cu un buget total de 590 de milioane de euro (aproximativ 148 de milioane de euro, anual), prin care a fost instituită o schemă de ajutor de stat pentru dezvoltarea şi modernizarea industriei alimentare, având ca obiectiv susţinerea financiară în vederea stimulării producţiei autohtone de bunuri alimentare procesate, cu valoare adăugată.
Anul 2024 a însemnat alocări de 4,4 miliarde lei de la bugetul de stat şi 17,9 miliarde lei din fonduri europene la care s-au adăugat 6,4 miliarde lei avans plătit de APIA, deci circa 28,7 miliarde de euro destinaţi producătorilor romani.
