Piața imobiliară europeană intră pe minus pentru prima dată în ultimul deceniu. În România, piața e amorțită
Prețul locuințelor din Uniunea Europeană a scăzut anul trecut pentru prima dată în ultimii zece ani. Evoluția a venit pe fondul declinului din Germania și țările nordice, care nu a putut fi compensat de creșterile din unele state din sudul și estul continentului. România stagnează.
Datele Eurostat arată că prețul proprietăților rezidențiale din Uniunea Europeană a scăzut cu 0,3% în 2023. Acesta este primul declin din 2013.
La nivelul zonei euro scăderea este și mai mare, de 1,1%. Aici s-au înregistrat deja trei trimestre consecutive pe minus din cauza problemelor de pe piețele mari.
Piața imobiliară din Germania este printre cele mai afectate, cu o scădere de 8,4%. Doar în Luxemburg a fost înregistrată o contracție mai puternică, dar aceasta este o piață mică. Urmează apoi Finlanda cu o scădere de 5,6% și Suedia cu 5,3%.
De cealaltă parte sunt țările din sud și est. Aici creșterea ajunge la aproape 12 la sută în Croația. În România, prețurile de pe piața rezidențială au urcat cu 3,3 la sută anul trecut.
Economiștii citați de Financial Times arată că avansul economic mai puternic din țările sudul și estul Europei din ultimii ani a ajutat piețele lor imobiliare să crească, în timp ce în statele din vestul și nordul continentului, cum ar fi Germania și Franța, au suferit de pe urma creșterii slabe sau a stagnării economice.
La asta a contribuit și creșterea dobânzilor. Banca Centrală Europeană a majorat ratele dobânzilor de la -0,5% la 4% între septembrie 2019 și septembrie 2023, cel mai mare avans din istoria monedei unice.
Cum majoritatea împrumuturilor din zona euro au dobândă fixă, creșterea dobânzilor nu îi afectează pe cei care au deja un credit. Afectați sunt doar cei care iau un împrumut nou și care, în aceste condiții, obțin mai greu finanțare de la bancă.
Pe de altă parte, proprietarii de locuințe care beneficiază de credite cu dobânzi mici evită să se mute, de teamă că nu vor mai obține un nou credit.
În Germania, de exemplu, numărul creditelor ipotecare s-a redus la jumătate în doi ani, iar în Franța a scăzut cu un sfert, arată Le Monde.
În ceea ce privește România, deși prețurile au crescut ușor anul trecut, numărul locuințelor vândute a scăzut. Datele ANCPI arată că s-au vândut aproape 158.500 de case și apartamente, cu aproape 10% sub nivelul din 2022.
Aici se vede contextul economic. Cumpărătorii se gândesc de mai multe ori înainte să își cumpere o locuință din cauza dobânzilor mari și a incertitudinilor privind viitorul.
Iar acesta nu arată tocmai roz pentru piața imobiliară rezidențială. Numărul autorizațiilor de construire scade puternic. Anul trecut s-au eliberat sub 35.000 de autorizații, cu 20% mai puține decât în 2022. Situația nu s-a îmbunătățit nici în primele două luni din acest an, când numărul autorizațiilor eliberate a scăzut cu aproape 6%, la 4.385.
Pentru acest an, specialiștii nu se așteaptă la fluctuații mari de preț, după cum arăta DigiEconomic.
Potrivit unei analize SVN Romania, în absența unor noi evenimente macroeconomice globale cu impact puternic negativ, prețurile de tranzacționare vor rămâne stabile în medie pe parcursul lui 2024, orice evoluții și involuții urmând a fi, cel mai probabil, nesemnificative, de câteva procente.
