Putin amenință că va restricționa exporturile de materii prime. Uniunea Europeană și SUA ar fi cele mai afectate
Președintele rus Vladimir Putin amenință că va restricționa exporturile de materii prime importante, precum uraniul, titanul și nichelul, ca răspuns la sancțiunile occidentale. Uniunea Europeană și Statele Unite, care depind parțial de aceste resurse, ar fi cele mai afectate.
„Livrările unor mărfuri către noi vor fi limitate și poate, la rândul nostru, ar trebui să ne gândim la anumite restricții, de exemplu pentru uraniu, titan și nichel”, a declarat președintele rus Vladimir Putin la mijlocul lunii septembrie, ordonând guvernul să examineze posibilitatea de a limita exporturile.
Kremlinul a încercat deja să facă presiuni asupra Europei prin livrările de gaze, în 2022, cu scopul de a submina ajutorul occidental acordat Ucrainei, pe care Rusia a invadat-o în luna februarie a acelui an. Noile amenințări sunt semnificative și nu pot fi în totalitate ignorate, arată DW, întrucât Statele Unite și Uniunea Europeană importă din Rusia în cantități mari materiile prime menționate de Putin.
Rolul uraniului rusesc
Nu este o coincidență că Putin a menționat uraniul primul. Compania de stat Rosatom deține peste 40% din piața globală a uraniului îmbogățit, necesar pentru centralele nucleare.
Nicio altă țară nu oferă uraniu slab îmbogățit de o calitate atât de înaltă pentru reactoarele de generație nouă. Compania americană Centrus Energy a început să își îmbogățească propriul uraniu la sfârșitul anului trecut, dar volumele de producție vor rămâne modeste pentru viitorul previzibil. Compania americană Centrus Energy a fost prima care a început să îmbogăţească singură uraniul la sfârşitul anului trecut, dar volumul de producţie va rămâne modest pentru o lungă perioadă de timp. Activitatea principală a Centrus Energy este furnizarea de uraniu îmbogățit, pe care îl achiziționează de la Rosatom.
Per total, cota de piață a Rosatom în SUA este de peste 20%, iar în UE de aproximativ 30%. Fiind cel mai mare cumpărător de uraniu îmbogățit din Rusia, SUA reprezintă jumătate din vânzările externe ale Rosatom, care se ridică la aproximativ 2 miliarde de dolari (1,8 miliarde de euro) pe an. Livrările de uraniu Rosatom către UE sunt de aproximativ 500 de milioane de dolari (455 milioane de euro).
Rosatom furnizează, de asemenea, combustibil finit și servicii pentru centrale nucleare de fabricație sovietică și rusească. Potrivit propriilor informații, compania a generat vânzări globale totale de 16,4 miliarde de dolari în 2023, un sfert din această sumă provenind din Occident.
Cum ocolește Rusia sancțiunile
Stoparea vânzărilor ar fi dureroasă pentru ambele părți, motiv pentru care, până de curând, Rosatom a fost una dintre puținele companii rusești care nu au fost supuse sancțiunilor occidentale. Cu toate acestea, a devenit clar în Occident că dependențele de Rusia, mai ales din sectorul energiei nucleare, trebuie reduse. Doar premierul Ungariei, Viktor Orban, are o opinie diferită.
Pe lângă Rosatom, două companii europene, Urenco și Orano, îmbogățesc, de asemenea, uraniu în cantități mari. Ambele își extind capacitățile pentru a crește livrările pe piața americană, iar dacă acest lucru va reprezenta un succes, SUA ar putea renunța la livrările din Rusia în aproximativ cinci ani, iar UE puțin mai târziu, spune Dmitry Gorchakov, un expert nuclear de la Bellona, o organizație non-profit care sprijină politicile de mediu durabile în diverse sectoare industriale.
De altfel, companiile americane au început să importe mai mult uraniu îmbogățit din China, deși probabil provine tot din Rusia și este revândut, căci rușii și-au crescut semnificativ livrările chinezi, cel mai important partener comercial. Acest lucru arată că, în ciuda sancțiunilor, materiile prime rusești pot ajunge pe piețele occidentale prin state terțe.
Dependența de titan
Producția de titan a Rusiei este aproape în întregime în mâinile VSMPO-Avisma, cu sediul în orașul Verhniaia Salda, din Urali. Compania este unul dintre liderii globali în acest domeniu și furnizează aproximativ 15% din producția globală de burete de titan, o materie primă din care sunt turnate barele de titan utilizate pe scară largă în fabricarea componentelor pentru industria aerospațială, auto, medicală și chimică. Mai mult de jumătate din buretele de titan disponibil la nivel mondial este produs în China, aproape un sfert în Japonia și aproximativ 10% în Kazahstan.
La fel ca în cazui Rosatom, VSMPO-Avisma este afectată de sancțiunile SUA, deși nu și de sancțiunile UE. Înainte de războiul din Ucraina, principalii clienți ai VSMPO-Avisma în străinătate erau compania aeriană americană Boeing și concurentul său european Airbus. VSMPO-Avisma acoperea aproximativ o treime din necesarul de titan al Boeing și mai mult de jumătate din cel al Airbus. Dar Boeing a anunțat sfârșitul cooperării cu VSMPO-Avisma după începerea războiului, în primăvara anului 2022, iar Airbus a urmat exemplul în decembrie același an.
Anterior, CEO-ul Airbus, Guillaume Faury, s-a opus măsurilor la adresa companiei rusești, argumentând că acestea ar echivala cu sancțiuni împotriva constructorului european. Având în vedere procesele complexe de producție din industria aerospațială și dependențele existente, schimbarea furnizorilor este o operațiune complicată.
Cu toate acestea, companiilor americane li se permite să coopereze cu VSMPO-Avisma în anumite condiții. Sancțiunile impuse de Canada împotriva companiei ruse prevăd, de asemenea, excepții, de exemplu pentru producătorii de aeronave Bombardier și Airbus. Mulți furnizori Boeing, inclusiv producătorul francez de componente Safran și producătorul britanic de motoare Rolls-Royce, continuă să procure titan din Rusia. Airbus a făcut același lucru cel puțin până în noiembrie 2023 (datele comerciale mai recente nu sunt încă disponibile). Exporturile VSMPO-Avisma către Europa au însumat 345 de milioane de dolari în 2023, comparativ cu 370 de milioane de dolari în anul precedent.
Spre deosebire de UE, SUA poate reduce mai ușor dependența de Rusia, deoarece are companii care prelucrează buretele de titan importat, explică Andy Home, expert în metale și editorialist la Reuters. Prin urmare, UE devine din ce în ce mai dependentă de SUA pentru titan, ceea ce contravine legislației comunitare privind materiile prime critice, adoptată în acest an. Dar UE nu are deocamdată altă opțiune.
Un viitor incert pentru nichel
Una dintre cele mai mari companii producătoare de nichel din lume, Norilsk Nickel din Rusia, a fost ferită de sancțiuni pentru o perioadă. SUA și Marea Britanie au impus restricții doar în urmă cu o lună, iar UE încă nu a făcut acest pas.
Chiar și așa, exporturile companiei s-au schimbat după începerea războiului. În 2021, Europa reprezenta peste 50% din vânzările Norilsk Nickel, iar America de Nord și de Sud 16%, în timp ce Asia 27%. În 2023, cota Europei a scăzut la 24%, în timp ce America de Nord și de Sud la 10%. Pe de altă parte, cota Asiei a crescut la 54%.
Această reorientare de la Vest la Est nu este singura provocare pentru compania din Rusia. Cererea de nichel a crescut brusc în ultimii ani, deoarece materia primă este necesară pentru producerea bateriilor litiu-ion pentru vehiculele electrice.
Fluctuațiile de preț au avut loc nu numai din cauza sancțiunilor. Un alt motiv al scăderii prețurilor este Indonezia, care are rezerve de nichel semnificativ mai mari decât Rusia și a intrat în mod neașteptat pe această piață. Perspectivele companiei ruse în domeniul nichelului sunt, prin urmare, neclare.
Putin a avertizat guvernul său să aibă grijă să nu ajungă în pierdere atunci când ia în considerare posibile restricții la exportul materiilor prime rusești. Însă, cel puțin pentru moment, Rusia nu va putea folosi nichelul ca o posibilă armă geopolitică.
