Live

Video Exclusiv Ambasador: Românii au fost foarte deștepți în ultimii patru ani și jumătate. Am avut momente de satisfacție, care li se datorează

Cristina Cileacu Data actualizării: Data publicării:
Ambasadorul Cord Meier-Klodt și-a împărtășit gândurile despre români și România, la final de misiune diplomatică, într-un interviu pentru Digi24 Foto: Inquam Photos / Ilona Andrei

Românii au fost „foarte deştepţi” în ultimii patru ani şi jumătate, de câte ori a fost cazul să-şi exprime părerile: la alegerile europarlamentare, la referendumul pentru familia tradiţională. „Am simţit mereu că îşi asumă o parte activă în ceea ce se întâmpla şi le-am înţeles motivele”, mărturisește ambasadorul Cord Meier-Klodt, cel care a reprezentat Germania la Bucureşti timp de 4 ani şi jumătate. Misiunea lui diplomatică se încheie, dar amintirile rămân, iar ambasadorul declară într-un interviu pentru Digi24 că pleacă cu un sentiment de satisfacție care se datorează integral românilor.

Cristina Cileacu: Dle ambasador Cord Meier-Klodt, misiunea dvs în România se încheie și acesta este ultimul interviu pe care îl facem pentru „Pașaport diplomatic”, în această funcție. Bine ați revenit.

Cord Meier-Klodt: Mulțumesc foarte mult, cred că pe primul l-am făcut foarte repede după ce am ajuns aici și acesta este ultimul, mulțumesc pentru ocazie.

„Astăzi, avem o altă Românie”

Cristina Cileacu: Ați fost în emisiune de câteva ori, de-a lungul ultimilor patru ani și răspunsurile dvs au arătat mereu o perspectivă diferită, indiferent de subiect. Să vorbim despre politică, pentru că aceasta este tema emisiunii, deci cum ați descrie ultimii patru ani de politică română

Cord Meier-Klodt: Bineînțeles că a fost uneori un drum cu obstacole, dar dacă ne uităm înapoi la acești patru ani și jumătate chiar, de când am avut onoarea și plăcerea să lucrez în această țară, am văzut clar o traiectorie pozitivă. Am început în 2017, într-o perioadă destul de dificilă, când se lupta pentru valorile europene, se făceau eforturi să nu se ajungă la subminarea statului de drept, era și lupta împotriva corupției, nu erau timpuri ușoare.

Dar astăzi avem o altă Românie, un guvern care dorește aceste valori europene, o mare reușită pe care aș vrea să o subliniez sunt alegerile europene din 2019, când un număr uriaș de oameni, mulți dintre ei tineri, cei care au avut pentru prima oară în viața lor dreptul să voteze, au mers să voteze pentru Europa și au transmis acest semnal foarte puternic.

Mă uit în urmă și sunt foarte fericit că văd o traiectorie foarte pozitivă și plec din țară într-un moment în care simt că a reușit să facă foarte multe.

Statul de drept în România, protejat de ambasadele străine

Cristina Cileacu: Statul de drept, pentru că ați început cu asta, a fost și încă mai este cumva protejat în România, cu ajutorul ambasadelor UE, al ambasadei americane și altor ambasade. De ce este nevoie de acest lucru?

Cord Meier-Klodt: Aș crede că nu mai este nevoie acum, pentru că așa cum am spus, vedem un angajament clar pentru aceste valori. Societatea de aici și viața politică au trecut testul, apropo, unul dintre acele teste prin care trece de regulă orice democrație relativ tânără. Aș putea să-ți vorbesc despre lucruri asemănătoare din Germania, de acum câteva zeci de ani și consider că acesta este un test foarte puternic. La acel moment, noi am simțit că doar să stăm deoparte și să fim observatori nu este suficient. Pentru unii dintre noi, parteneri europeni și transatlantici care împărtășesc aceleași valori, nu înseamnă interferență în afacerile interne, ci mai degrabă o mână de ajutor pentru apărarea valorilor comune, pentru interesului comun.

„Totul trebuie să se schimbe, dacă vrem ca totul să rămână la fel”

Cristina Cileacu: Valorile comune sunt acum îmbunătățite, pentru că întreaga Europă dezbate viitorul Europei. Nu putem schimba totul, dar ce putem schimba în viitorul apropiat?

Cord Meier-Klodt: Cred că în primul rând trebuie să ai direcţia corectă. Nu este întotdeauna posibil să faci imediat tot ceea ce-ți dorești. Așa e în viață. Dar dacă busola este incorectă, atunci este aproape imposibil să reușești ceea ce îți dorești. Și cred că această gândire despre viitorul Europei ar trebui să aibă măcar trei criterii de bază: În primul rând, trebuie să fie ceva progresiv. Europa poate să aibă propriul rol într-o lume complicată, care aproape că trăiește doar pentru provocarea următoare.

Îmi amintesc de un film care chiar îmi place, este și o carte: „Ghepardul”, de Giuseppe Tomasi di Lampedusa, unde este această frază faimoasă: Totul trebuie să se schimbe, dacă vrem ca totul să rămână la fel. Eu aș interpreta-o așa: dacă vrem ca Europa să-și joace rolul important, să continue să joace acest rol într-o lume mult mai complicată, trebuie să abordăm problemele moderne.

În al doilea rând, și poate chiar mai important, trebuie să fie o Europă unită. De câte ori facem un pas înainte trebuie să ne întrebăm dacă putem face acel pas împreună. Nu ar trebui să fie despre cel mai mic numitor comun, ci cred că ar trebui mereu să ne gândim dacă suntem uniți când facem anumiți pași, pentru că dacă nu suntem, alții, din afară, cei care se opun, vor beneficia de asta. Orice diviziune servește intereselor altora și să fim despărțiți nu este în interesul nostru.

Cum sunt românii și ce le lipsește?

Cristina Cileacu: Românii au această tendință să vadă lucrurile în alb și negru, poate de aceea am și ales un fundal gri pentru cadrul dvs de această dată. Dvs. ați vizitat la propriu întreaga țară, suntem cei mai buni sau cei mai slabi la ceva sau suntem buni sau slabi în anumite limite în diferite domenii?

Cord Meier-Klodt: Știi, unul dintre motivele pentru care îmi place timpul pe care l-am petrecut aici, în România, este și faptul că există un fel de complementaritate a puterilor noastre și poate și a slăbiciunilor noastre. Puterea pe care o găsesc aici în România este reprezentată de oamenii foarte flexibili, adaptabili, capabili să vorbească limbi străine, românii au succes în alte țări europene, poate că uneori vă regretați diaspora, pentru că este forță de muncă de care ați avea nevoie aici, dar, din nou, asta este Europa. Dar faptul că au atât succes arată această adaptabilitate, aveți o țară cu o diversitate mare, 19 minorități, inclusiv cea germană, care are propriul impact asupra întregii istorii a țării. Asta este ceea ce chiar admir și cred că este o putere mare.

Uneori, când vrei să-ți proiectezi interesele pe termen lung ai nevoie de o abordare strategică, nu trebuie să lucrezi pentru acum sau pentru mandatul unui singur guvern, ai nevoie de o perspectivă mai largă și cred că aceasta este puterea pe care o au germanii. Combinația dintre cele două poate face o Europă perfectă, deci aș spune că pentru mine, România nu este alb și negru, cu siguranță nu este gri, este colorată, bogată, așa am experimentat eu țara și oamenii de aici.

Aș concluziona toate acestea spunând că România contribuie deja foarte mult la Europa și dacă și face o strategie care să pună aceste calități la profilul ei, într-o Europă mai puternică, ar fi chiar mai bine.

Cum este văzută România în Germania

Cristina Cileacu: Ați anticipat cumva următoarea întrebare: cum suntem văzuți din Germania, în regiune. Care ar trebui să fie rolul nostru, ce se așteaptă de la noi?

Cord Meier-Klodt: În primul rând, cred că România este deja văzută ca un pilon de stabilitate în domeniul securității, pentru întreaga regiune sud-est europeană. Acest rol și puternicele legături transatlantice pe care le aveți și le promovați sunt deja un mare avantaj. Dar cred că și în cadrul de lucru al celorlalte subiecte mari pe care le sprijină Europa, am apreciat mereu că România nu este la capătul unui spectru, România nu este niciodată cum se spunea în timpul Războiului Rece, un „domnul NU”. Poate nu are de fiecare dată aceleași priorități ca restul, până la urmă fiecare țară are propriile interese, dar este mereu gata să facă compromisuri, așa cum a arătat deja în câteva proiecte strategice, cum ar fi Inițiativa Celor Trei Mări, care a fost inițiată de partenerii est-europeni, dar la un moment dat a apărut riscul să ne separe. România a folosit președinția ei (n.r. a Consiliului UE) și a invitat și Germania să se alăture și are această mentalitate.

Lecția politică din stupul cu albine

Cristina Cileacu: Poate nu știe multă lume că sunteți apicultor și mi-ați spus o dată, într-un alt interviu pe care l-am făcut împreună, că albinele sunt consilierii dvs politici cei mai buni. Cum fac politică albinele?

Cord Meier-Klodt: Într-o manieră sustenabilă. Așa este. Când interesele individuale fac loc interesului mai mare, al întregului trib, al tuturor oamenilor. Fiecare albină știe în ce moment al anului, în ce perioadă, ce rol să joace. Este atât de fascinant și admit, în vremea pandemiei, când a trebuit să stăm mai mult acasă, mi-am putut urmări albinele pe terasă. Pe de o parte era foarte relaxant să auzi acest sunet frumos al „oamenilor ocupați”, dar în același timp m-au făcut, și ai dreptate, să reflectez asupra logicii comportamentului lor. Ele au un șef, un șef femeie, regina. Iar ele lucrează doar pentru ea, au încredere în ea complet, până în momentul când simt că poate regina nu mai lucrează pentru interesul comunității și rezolvă situația. Și așa mai departe. Au reușit să treacă printr-o iarnă grea doar stând împreună ca să mențină o temperatură constantă a comunității de 35 de grade Celsius, aproape cât temperatura noastră. Atât de multe lucruri fascinante, aș putea continua tot interviul, n-ai mai avea timp de alte întrebări.

Cristina Cileacu: Ați avea nevoie de altă misiune diplomatică doar ca să terminați acest interviu. Dar, dle ambasador, poți fi politician dacă nu-ți plac oamenii?

Cord Meier-Klodt: Nu. Poți fi în stare să fii ales în diferite poziții, dar nu poți fi un politician bun. De asta sunt convins. Poți fi suficient de deștept să știi cum să convingi oamenii, să-i faci să creadă că tu ești cel pe care trebuie să-l voteze, dar sunt destule exemple în istorie care arată că în mod sigur nu vei fi un politician bun. Politician poți fi, da. Dar nu un politician de care este nevoie.

Caseta cu bijuterii diplomatice

Cristina Cileacu: Diplomația are aspecte diferite și în timpul misiunii dvs aici ați acoperit destul de multe dintre ele. Dar pe care o preferați dintre toate?

Cord Meier-Klodt: Aceasta este o întrebare dură pentru mine, pentru că sunt unul dintre acești diplomați care... știu, uneori nu pare serios, dar dacă te uiți la CV-ul meu, am făcut de toate, de la dezarmare la ONU, rezoluția conflictului, în Transnistria, până la cultură și educație, care îmi plac mult, și aș putea continuna, în diferite regiuni de pe glob, bilateral, multilateral. Ce aș spune, pentru că tot ai menționat oamenii, în mica mea casetă cu bijuterii diplomatice nu sunt realizările mari sau întâlnirile mari, summituri, sunt anumite întâlniri emoționante cu oamenii, care au reflectat ceea ce îmi doream să realizez sau mi-au dat un anume sentiment despre valoarea directă şi impactul pe care munca noastră poate să le aibă.

Îţi dau un singur exemplu care poate fi relevant pentru toate celelalte. Înainte de alegerile europarlamentare din 2019, noi ambasadorii am mers spre oameni, uneori de individual, alteori împreună, în şcoli, în universităţi, ca să-i încurajăm să ia atitudine, să voteze, să îşi folosească dreptul de vot şi îmi amintesc o deplasare pe care am făcut-o cu colega mea, ambasadorul Franţei, la liceul „Mircea cel Batrân” din Constanţa, o şcoală excepţională. Şi împreună am făcut ce spuneam. Am simţit mereu că dacă merge undeva doar Germania, este doar ambasadorul german. Dacă mergem împreună, este Europa. Şi m-am uitat în ochi strălucitori când am vorbit, erau tineri care aveau dreptul de a vota pentru prima oară. Câteva săptămâni mai târziu, colegul nostru care ne-a dus la această şcoală mi-a spus, dle Klodt-Meier trebuie să vă spun ceva: am fost din nou la „Mircea cel Bătrân” şi când mergeam pe hol, câţiva elevi au venit să mă vadă, cu buletinele în mână şi-mi spuneau, domnule, domnule, uitaţi-vă, aici este ştampila, am votat şi vă rugăm să îi spuneţi dlui ambasador că am votat. Astfel de momente sunt în „caseta mea de bijuterii„ şi am avut câteva astfel de momente aici, în România.

„Lupta” diplomatică pentru o propoziție sau un cuvânt

Cristina Cileacu: V-am întrebat odată, într-o conversaţie privată, cine vă scrie discursurile, pentru că fiecare dintre ele are o întorsătură, un mesaj, are ceva care este foarte personal. Mi-aţi spus că sunteţi propriul scriitor. Întrebarea este de ce această notă personală, când aveţi o echipă care vă poate scrie discursurile?

Cord Meier-Klodt: Da, ai atins un punct sensibil. Uneori echipa mea suferă din această cauză. Pe de altă parte, chiar şi colegii noştri români mi-au spus recent că le place acest tip de dialog, când ne „luptăm” din cauza unei propoziţii sau a unui cuvânt. Dar ca să explic, fiecare diplomat intră în serviciu cu o anume pregătire. Sunt avocaţi, economişti, eu am făcut ştiinţe umane, limbi străine.

Cristina Cileacu: Filosofie.

Cord  Meier-Klodt: Filosofie. Şi din această cauză, nu vreau ca discursurile mele să sune ca cele pe care le poate ţine oricine, discursuri corecte, în regulă, dar eu am vrut să sune ca mine. Admit asta. Iar colegii noştri, am nişte colegi fantastici, pregătesc acele discursuri, pentru că am nevoie de material, dar este aproape imposibil pentru ei să ghicească sau să obţină exact acel sunet. Aşa că ultima parte trebuie să o fac eu însumi şi o fac pentru că îmi place. Şi aici, unul dintre cele mai satisfăcătoare momente pe care le-am avut au fost în călătoriile prin ţară, chiar şi în particular, în principiu greu de recunoscut, la Sibiu sau Braşov, cineva pe stradă care mă oprea şi-mi spunea, dle ambasador, mă bucur să vă văd, am auzit sau citit ce aţi spus. Nu există momente mai bune decât acestea.

Cristina Cileacu: Da, pentru că un discurs cu esenţă este reţinut.

Cord Meier-Klodt: Sigur.

Final de misiune, fără regrete

Cristina Cileacu: Fiecare misiune are bineînţeles părţile bune, dar şi cele rele. Deci, regretaţi ceva ce nu aţi reuşit să faceţi în timpul misiunii dvs aici, în România?

Cord Meier-Klodt: Nu ştiu dacă sună a lipsă de modestie, dar aş spune că nu, nu am niciun regret. Sunt cumva recunoscător că încă de la început am avut intuiţia corectă că aceasta este o misiune foarte specială, într-un moment special în timp, în care va trebui să fac ceva mai mult decât ceea ce aş fi făcut în mod obişnuit, ca să fac treabă bună. Adică, nu doar să observ, dar să trec şi la acţiune, la o parte mai activă. Am simţit că datorez asta acestei societăţi foarte active, dar şi intereselor noastre comune, europene. Am luat deciziile corecte de la început şi acesta a fost norocul meu sau o intuiţie şi toate celelalte, cumva, au urmat din aceste decizii.

Apoi am avut aceste momente cu adevărat satisfăcătoare, care se datorează integral românilor care, din perspectiva mea, au fost foarte deştepţi în aceşti patru ani şi jumătate de câte ori a fost cazul să îşi exprime părerile: la alegerile europarlamentare, la referendumul pentru familia tradiţională, am simţit mereu că îşi asumă o parte activă în ceea ce se întâmpla şi le-am înţeles motivele.

Cristina Cileacu: Dle ambasador, vă mulţumesc pentru munca dvs din România, a fost o plăcere să vă cunosc şi succes cu misiunea dvs următoare, la Dublin.

Cord Meier-Klodt: Este foarte drăguţ din partea ta, da, plec cu inima plină de amintiri fantastice, ospitalitate minunată, oameni generoşi şi jurnalişti interesaţi să vorbească cu noi şi îţi mulţumesc pentru asta.

Cristina Cileacu: Ar trebui să adaug că este o comunitate mare de români la Dublin, deci o să continuaţi să ne întâlniţi.

Cord Meier-Klodt: Da. Asta este foarte bine, aşa rămâne.

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Top citite

Recomandările redacției

Ultimele știri

Citește mai multe

Te-ar putea interesa și

Oligarhii Rusiei și elitele politice de la Kremlin călătoresc în toată lumea cu pașapoarte diplomatice „așa cum decide” Putin

România are numai avantaje în piața de energie electrică, dar nu profită de ele: „Este o ruptură între stat și firme”

Cum a ajuns religia o armă puternică pentru ruşi în războiul din Ucraina: „Puterea a fost inspirată de secole de otrăvire a creierelor”

Bill Nelson, NASA: Nu am văzut diviziune rasială sau religioasă. Din perspectiva spațiului, toți suntem cetățeni ai planetei Pământ

Partenerii noștri