Ambasadorul Germaniei, despre proteste: Poate cea mai emoționantă mărturie pro-europeană
O ediţie specială azi, a emisiunii „Paşaport diplomatic”. Invitatul primei ediţii a fost ambasadorul Germaniei la București. 5 ani mai târziu, echipa emisiunii a fost prezentă din nou în reşedinţa actualului reprezentant în Romania al celei mai puternice țări europene.
Cristina Cileacu: Dacă vorbim de aniversare, România aniversează 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Cunoșteați țara noastră încă înainte de a primi acest post. Ați avut ocazia să vedeți proteste care erau o noutate chiar și pentru noi românii. Ce impresie aveţi acum?
Cord Meier-Klodt: Așa este, am sosit pe 9 ianuarie, chiar în mijlocul unei perioade foarte dinamice și interesante. Pot să vă spun cu ce mesaj am venit. Am vrut să subliniez partenerilor mei români că acesta este poate momentul ideal, de multă vreme, pentru a scoate în evidență ceea ce aș numi realizările de succes ale României în ultimii 10 ani. Sunt realizări pe care le găsim și în recentul raport MCV. În ce privește evenimentele recente, ele au umbrit puțin aceste realizări și cred că toți suntem de acord acum că OUG 13 nu a fost cel mai bun lucru cu care să înceapă o nouă guvernare. A fost latura negativă. Dar pe de altă parte cred că guvernul a transmis un mesaj clar: am înțeles mesajul vostru, vom regândi procesul, îl vom face transparent și de incluziune. Este prima veste bună și sper că aceste angajamente vor fi urmate de fapte. In fine - și mă voi opri aici - am fost martorii, indiferent că suntem de acord cu evenimentele de pe străzile din București și alte orașe, este un alt aspect, dar am văzut poate cea mai emoționantă mărturie pro-europeană pe care am văzut-o vreodată în ultima vreme. Și sunt foarte fericit că această mărturie a venit din partea României, pentru Europa are nevoie astăzi de astfel de mărturii emoționante.
Balazs Barabas: Sunteți reprezentantul actual al Germaniei în România, ca ambasador. Care sunt planurile dvs. în această țară pentru anii următori?
Cord Meier-Klodt: Ca să mă întorc puțin la ceea ce am spus mai devreme, îmi place foarte mult să lucrez în formula 50-25-10. Acum 50 de ani am stabilit relațiile diplomatice, este o nouă aniversare bilaterală anul acesta. Acest pas a deschis calea relațiilor spre viitor. Cu 25 de ani mai târziu am încheiat tratatul de prietenie, pe care îl aniversăm anul acesta și acoperă întregul spectru al relațiilor bilaterale, pe plan politic, economic, cultural, al educației, cu un accent special pe minoritatea germană. Apoi urmează 10, aderarea la UE. Iar eu am două mari obiective: primul este firesc pentru un ambasador german, de a face tot posibilul pentru a îmbunătăți relațiile bilaterale, care, din fericire, sunt deja excelente. Deci această sarcină este relativ simplă. Dar cred că în zilele noastre există și un alt interes național, l-aș numi interes național, pentru România, pentru noi și alți parteneri, să construim Europa împreună. Și cred că pentru România posibilitatea de fi prima oară în poziția de președinte al Consiliului Europei în 2 ani este o șansă de a evidenția aceste rezultate. Și noi suntem gata să sprijinim România cu toate mijloacele nu doar pentru că suntem oameni drăguți sau mărinimoși, dar simțim că dacă România este tot mai mult o țară pro-europeană, contribuie mai mult la întărirea Europei, a valorilor europene, ar avea o contribuție deosebită. Deci scopurile mele sunt pe de o parte bilaterale, dar și de a construi tot mai mult Europa împreună.
Regele belgienilor, preşedintele Republicii Federale Germania, preşedinţii Franţei şi Italiei, Marea Ducesă de Luxemburg şi regina Olandei s-au reunit în urmă cu 60 de ani la Roma, decişi să pună bazele unei uniuni tot mai strânse între popoarele Europei, decişi să asigure progresul economic şi social al ţărilor lor, prin măsuri comune care să elimine barierele care divizează Europa. Ceea ce am spus până acum este scris pe prima pagină a Tratatului de la Roma, documentul care a stat la baza unităţii europene. În martie 1957, liderii de pe continent doreau să pună la comun resursele pentru a păstra şi consolida pacea şi libertatea şi făceau apel la celelalte naţiuni ale Europei care împărtăşesc acelaşi ideal să se alăture eforturilor lor. Acestea sunt doar o parte din argumentele pe care politicienii din epocă le-au folosit pentru temelia acordului care a condus la cea mai prosperă perioadă a Europei.
Cristina Cileacu: Sunt mai multe aniversări anul acesta, sărbătorim 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma, care a pus bazele Comunității Economice Europene. Pe atunci toată lumea era preocupată de unitate dar acum par că toți sunt preocupați de ei. Ce credeți despre aceasta?
Cord Meier-Klodt: Nu, cred că este vorba de unitate. E drept, să fim sinceri, trăim vremuri grele în Europa. Cu Brexit s-a deschis un nou capitol. S-a întâmplat ceva ce nu credeam că se va întâmpla. Dar cred că o lecție foarte pozitivă pe care am învățat-o din aceasta este înțelegerea faptului că poate câteodată ne-am grăbit prea mult. Poate ar trebui să ascultăm mai atent ce anume dorește fiecare țară parteneră. Acesta nu este un mesaj de dezbinare, dimpotrivă, de a lua un nou avânt în a înțelege mai bine interesele fiecărui partener. Cred că este în primul rând un mesaj pentru unitate, dar trebuie să fie bine înțeles. Deci într-o anumită măsură mă întorc la ce am spus mai devreme, la ce am văzut aici săptămânile trecute: pe de o parte o problemă a valorilor, așa cum o vedem, pe de altă parte o intenție foarte clară de a îndepărta obstacolul și a merge mai departe împreună. Deci cred că România tocmai a transmis un me saj foarte puternic.
Unitatea Europei nu mai pare o idee la fel de bună pentru mulţi dintre cei care aspiră la statutul de lideri în zilelor noastre. Cei care au astăzi succes în rândul alegătorilor promovează idei populiste şi promit rezolvări foarte rapide la probleme complicate. Iar mai grav decât atât este faptul că politicienii naţionalişti vor ruperea omogenităţii Uniunii Europene. Diversitatea este considerată un concept greşit, terorismul se întâmplă din cauza refugiaţilor, lipsa locurilor de muncă este pusă tot pe seama celor care vin din alte ţări şi chiar vor să muncească, persoanele cu orientări sexuale diferite nu merită drepturi egale cu restul cetăţenilor şi aşa mai departe. În general, tot ceea ce nu funcţionează are la bază Uniunea Europeană, care trebuie destrămată, în opinia politicienilor europeni de extremă dreapta. Dar politică înseamnă viziune şi gândire pe termen lung, nu doar acuzaţii. Cei care conduc acum instituţiile europene ştiu că trebuie să ia în serios ameninţarile. O declaraţie făcută recent de comisarul european pentru afaceri economice, Pierre Moscovici, subliniază că membrii blocului comunitar şi-au pus serios problema desfiinţării Uniunii Europene şi analizează această opţiune ca pe toate celelalte.
Balazs Barabas: Există și o altă problemă în Europa, odată cu alegerile care se apropie în Franța și Germania. Vedem alegătorii atrași de naționalism. Am văzut în istorie că acesta este un drum închis, dacă urmăm aceste idei. De ce credeți că oamenii pot fi încă atrași de idei naționaliste?
Cord Meier-Klodt: În primul rând aș spune, și este important pentru mine, că alegătorul are întotdeauna dreptate. Nu are niciun sens să criticăm alegătorii pentru votul pe care îl dau. Dacă aleg o direcție greșită atunci trebuie să ne dăm seama că ceva nu e în regulă. Fie cu Europa în ansamblul său, fie în anumite țări. Și aici cred că există un aspect pozitiv pe care îl vedem din exemplul Brexit sau din alegerile din Statele Unite. Ceea ce vedeam ca un simplu potențial, a devenit realitate. Deci am primit un semnal puternic: faceți ceva cu temerile acestor oameni, care sunt îngrijorați de ceea ce văd, sunt pierduți la periferia societății. Cred că am început un nou proces de a încerca să integrăm acești alegători, acești oameni înapoi în sistem. Acest proces a început deja în Germania cu acordarea unei atenții mai mari nevoilor economice ale oamenilor simpli, săraci, o atenție mai mare acordată securității în lumina amenințărilor din exteriorul granițelor UE. Deci probleme noi care poate au fost neglijate, care trebuie accentuate pentru a-i recâștiga pe acești oameni. Cred că nu este o chestiune fără speranță, și din nou, cred că am ajuns la un punct, unde sper că surprizele din ultima vreme pot fi schimbate într-un nou avânt spre viitor, care va întări Europa pe baza intereselor partenerilor.
Terorismul este, alături de schimbarea climatică şi atacurile cibernetice, printre cele mai mari ameninţări ale lumii actuale. Evoluţia tehnologică a mers din păcate, în paralel cu creşterea radicalismului motivat de religie. Sunt multe zone pe glob unde lipsa educaţiei îi determină pe anumiţi oameni să aleagă metode inumane ca să îşi construiască o nouă viaţă. Membrii organizaţiilor teroriste se comportă ca salvatori ai celor care le urmează ideologiile şi se impun la putere cu forţa şi cu ajutorul promisiunilor care implică eliberarea popoarelor de asupritorii vestici. Cele mai multe atacuri teroriste de pe teritoriul Europei au avut loc în ţări implicate în conflictele din Orientul Mijlociu.
Cristina Cileacu: Ați menționat securitatea și dacă ne uităm la harta lumii astăzi vedem mai puține războaie dar vedem mai multe atacuri teroriste. Iar întrebarea mea este, pentru că Germania este una din cele mai afectate țări din Europa, de ce credeți că se întâmplă acest lucru. Este pentru că Germania a permis imigranților și refugiaților să intre pe teritoriul său, sau pentru că este o țară puternică și își poate permite să intervină militar oriunde în lume?
Cord Meier-Klodt: Cred că răspunsul este foarte simplu. Terorismul internațional este o amenințare asimetrică. Poate lovi pe oricine. Scopul său este să ne divizeze, fie că vorbim de europeni sau de lumea occidentală și din nou aș repeta mesajul meu de mai devreme: întrucât ne amenință pe toți și Germania a simțit acest lucru de curând, împreună cu Franța și cu alții, e destul de evident că răspunsul este că trebuie să rămânem uniți în fața acestui pericol. Putem fi victime împreună și trebuie să găsim răspunsurile împreună. Putem căuta variante dar cred că nu are prea multă importanță. Acest pericol poate lovi pe oricine și trebuie să găsim răspunsurile împreună.
Rusia s-a transformat, în doar trei ani de când a anexat ilegal peninsula Crimeea, din ţara pusă la colţ conform legilor mondiale, în apărătorul identităţilor naţionale. Dacă intervenţia din Siria în favoarea regimului Assad este una de natură militară, ruşii au fost acuzaţi de diferite forme de manipulare, atunci când s-au implicat de pildă în campanii electorale. Serviciile secrete vestice strâng tot mai multe dovezi care susţin aceste acuzaţii. Ştirile false sunt una dintre armele folosite de puterea din est şi recent, ministerul apărării de la Moscova a anunţat că are chiar şi o divizie de propagandă. Războiul pentru extinderea influenţei continuă, se schimbă doar armele.
Balazs Barabas: Dacă privim lumea în ansamblu, vedem că Rusia își adâncește influența în Europa, SUA se interiorizează tot mai mult, iar cancelarul Angela Merkel a avut de curând o declarație despre o Europă cu două viteze. Toate acestea sunt semne că Europa de Est va fi lăsată în urmă?
Cord Meier-Klodt: Nu, eu interpretez această declarație și cred că aceasta a fost intenția ei, într-un alt sens. In sensul a ceea ce am spus mai devreme: trebuie să ascultăm mai atent poziția fiecăruia. Europa nu este nici astăzi o entitate perfect omogenă. Am folosit cel mai elocvent exemplu, cel al euro. Unele țări sunt membre ale zonei euro, altele nu. Deci cred că intenția acestei declarații a fost mai degrabă contrară, de a cataliza o abordare comună către țelurile comune pe baza unei mai bune percepții a poziției fiecărei țări. Acest lucru este valabil pentru parteneri din UE și pentru celor din Parteneriatul de Est, și a partenerilor externi. Este mai degrabă un apel către mai multă unitate dar pe baza unei percepții mai bune.
Planul economic este, în cea mai mare măsură, cel în care Germania rămâne partenerul de bază al României. Diplomaţia economică este esenţială pentru toate ţările lumii. Chiar dacă la nivelul ţării noastre investiţiile germane sunt pe locul trei după cele olandeze şi austriece, suma pe care companiile lor au investit-o în tara noastră se ridica la începutul anului trecut la valoarea de 8 miliarde de euro, aşa cum rezultă dintr-un studiu al Băncii Naţionale a României.
Cristina Cileacu: Dacă ne întoarcem la România, care se află în estul Europei, și ați menționat economia, cum credeți că vor evolua relațiile economice dintre Germania și România?
Cord Meier-Klodt: Acesta este din nou unul din elementele pe care vroiam să le evidențiez când analizam de ce relațiile noastre sunt cu adevărat excelente. Nu vreau să vă bombardez cu cifre dar menționez doar două: una este cea a comerțului româno-german, care reprezintă 20%, adică o cincime din totalul comerțului României. Și nu vorbim doar de comerț în general. Iau naștere tot mai multe companii de cercetare tehnologică, care produc proiecte noi și performante în România. O altă cifră este 250.000, acesta este numărul angajaților companiilor germane în România. Din toate acestea eu trag două concluzii: prima este că vorbim de baze excelente pentru dezvoltarea relațiilor, iar al doilea, poate mai important: România, prin relațiile noastre economice și a celor româno-germane în general a atins un nivel unde noul caracter al relațiilor tehnologice și economice pot influența și vor influența imaginea României în lume. Iar o imagine mai bună despre ce poate oferi această țară va ameliora percepția despre România în Europa și în afara ei.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
