INTERVIU. Ambasadorul Germaniei: România poate să se considere o adevărată învingătoare și merită să fie una
Moment istoric pentru Europa, săptămâna aceasta, când liderii europeni au arătat lumii ce înseamnă unitate: au ajuns la un acord pentru bugetul pe următorii 7 ani și pentru fondul de relansare economică. Urmează însă și punerea în practică a deciziilor complexe care s-au luat la Bruxelles, iar blocul comunitar are de demonstrat că acest eveniment nu a fost unul accidental. Germania are acum președinția rotativă a Uniunii Europene, iar Angela Merkel a fost omul-cheie al negocierilor de succes, care determină viitorul Europei. Cord Meier-Klodt, ambasadorul german la București, detaliază care este viziunea țării sale pentru îmbunătățirea proiectului european într-un interviu pentru „Pașaport diplomatic”.
Nu a fost cel mai lung summit din istoria UE. I-au lipsit câteva minute
Un summit care a durat patru zile și patru nopți a pus la încercare nervii și rezistența la somn a liderilor europeni. Au avut de discutat și decis cum se vor împărți banii din bugetul Uniunii Europene pentru următorii șapte ani, dar și sumele din fondul de relansare a economiilor afectate de pandemia de coronavirus. Din fericire, s-a ajuns la acord. Europa a arătat încă o dată că poate trece peste orice problemă, indiferent cât de tensionată pare aceasta la un moment dat.
Cristina Cileacu, jurnalist Digi24: Ziua în care înregistrăm acest interviu este cea în care am văzut cum au ajuns la acord liderii europeni, deci avem un buget care este clar pentru toată lumea. Ce nu este la fel de clar este mecanismul pentru respectarea statului de drept. Credeți că vom avea mai multe clarificări în acest sens?
Cord Meier-Klodt, ambasadorul Germaniei: Permite-mi să revin la ceea ce ai spus despre momentul istoric. Cred că este important să subliniem acest lucru. Am reușit să ajungem la un compromis asupra unei chestiuni complexe și dificile. Și dacă am fi discutat acum ceva timp dacă vom rezolva acest buget cu toată complexitatea lui dată de perioada de pandemie, nu sunt prea sigur cine ar fi pariat că reușim. Nu a intrat în Cartea Recordurilor (n.r. pentru durată), din cauza a câteva minute lipsă, cel mai lung a fost summitul de acum 20 de ani, când se vorbea, printre alte lucruri, despre chestiunea extinderii UE. Și știm deja ce impact a avut acest lucru. Acest summit a fost despre bani, dar cred că înainte de orice a fost despre unitatea europeană, să ținem Europa împreună într-un moment crucial. Iar unitatea poate fi atinsă în această perioadă specială, doar prin a arăta solidaritate cu partenerii care au fost afectați cel mai rău. Cei care au trecut prin ultimele patru zile, cu toate creșterile, descreșterile și poticnelile, cred că aceasta este o victorie, nu vreau să mă gândesc cum ar fi arătat un eșec. Înțeleg lucrurile acestea, asta este Europa.
Statul de drept și-a făcut loc pe statul de plată
În plus, suntem societăți deschise. Voi, presa, ați aflat toate lucrurile care se întâmplau "în bucătărie". Unii spun: era acest lucru necesar cu adevărat? Dar să ne imaginăm alte societăți din lume, unde nu s-ar fi aflat nimic, netransparente. Aceasta este Europa, societăți deschise și în acest mediu am ajuns la compromis în privința banilor, în privința relației dintre granturi și credite, în privința direcției în care vor merge banii, spre o Europă mai verde, mai digitalizată, și spre, și aici ajung la întrebarea ta, spre o Europă bazată pe statul de drept. Acesta este compromisul, acum trebuie să găsim pentru prima dată, referința pentru importanța acestor valori în cadrul financiar.
Unii vor spune că acest lucru nu a fost bine punctat, alții ar fi preferat ca problema să nu fie deloc discutată, dar despre asta este vorba în Uniunea Europeană. Găsești un compromis. Ceea ce uimește este că și în această chestiune foarte controversată am găsit un compromis. Așa că în acest sens aș spune că este un succes, am arătat unitate în momentul în care era nevoie de solidaritate. Bineînțeles, lucrurile nu se termină aici, cu acest fundament, avem de făcut pașii care să ne facă să ajungem la nivelul așteptărilor și pentru multe alte chestiuni.
Cristina Cileacu: În calitate de jurnalist aș vrea să vă răspund și eu la întrebare. Da, acele imagini erau necesare, ca să vedem și latura umană a politicienilor, pentru că sunt oameni și obosesc, mai ales dacă negociază în timpul nopților.
Un buget pentru regândirea Europei. România poate să se considere o învingătoare
Cristina Cileacu: Ați menționat mediul și o Europă digitală, dar aș vrea să vă reamintesc despre faptul că din exact aceste domenii au fost făcute tăieri. Unul dintre obiectivele președinției germane a Uniunii Europene este să facem, „O Europă mai puternică și mai inovatoare”. Mai putem face asta, cu tăierile de buget?
Cord Meier-Klodt: A fost un acord ca din această sumă uriașă, 30% va merge în aceste domenii. Bineînțeles, aceasta este o abordare politică. Rămâne să vedem cum fiecare țară va putea să implementeze acest lucru. Europa, în cele din urmă, se bazează pe o înțelegere mai bună a tuturor statelor membre care vor urma această direcție. Dar, pe lângă toate acestea, ar putea fi un rezultat pozitiv la situația provocată de pandemie. Regândirea Europei, procedural acum avem multe întâlniri virtuale și merg destul de bine. Lucrăm de acasă, chiar și la ambasada noastră, și funcționează. Nu funcționează chiar așa de bine dacă vorbim despre negocieri dure precum cele de la Bruxelles, acolo este nevoie de prezența fizică, de întâlnirile față în față. Dar cred că digitalizarea nu este ceva impus sau o Europă mai inovativă nu ar trebui înțeleasă că cineva ne impune niște priorități care nu sunt ale noastre, ci ar trebui să fie văzută ca o oportunitate reală de a fi un deschizător de drumuri pentru Europa de mâine. Înțeleg, sunt priorități tradiționale, în special pentru România, coeziunea, agricultura, domenii care primesc atenția cuvenită în buget.
Apropo, România o să beneficieze de 79,9, adică aproape 80 miliarde de euro din acest pachet mare, poate să se considere o adevărată învingătoare și merită să fie una, dar are acum multe posibilități să își structureze viitorul cu aceste premise.
Cristina Cileacu: Deci acum avem nevoie doar de proiecte bune pentru acei bani, trebuie să adaug asta, în calitate de româncă.
Cord Meier-Klodt: O să fie bine.
Un nou centru de putere în UE
Cristina Cileacu: În timpul acestor negocieri am văzut un nou centru de putere, dacă putem să îi spunem așa, cu așa-numitele state austere, sub conducerea premierului olandez, Mark Rutte. Va schimba asta arhitectura puterii în interiorul Uniunii Europene? Nu mai este doar Germania plus Franța și toată lumea le urmează sfaturile?
Cord Meier-Klodt: Două lucruri. În primul rând, nu suntem Statele Unite ale Europei, încă. Așa că mereu a fost vorba despre o țară care are priorități diferite, uneori chiar diferite grupuri de țări au priorități diferite. În al doilea rând, după Brexit, vedem o anumită restructurare a țărilor partenere din Europa. Sunt chestiuni pe care le-am identificat în mod tradițional cu Marea Britanie, dar care sunt la fel de importante și pentru alții. Acum, acei alții simt nevoia să iasă în față, ca să își spună punctele de vedere.
Aud uneori de frica legată de formarea unor grupuri de putere în Europa, cred că asta nu este neapărat ceva rău, scopul general este să găsim compromisul și numitorul comun, așa cum am făcut de data aceasta, atunci când este greu. Cum am spus, presa a auzit tot ce s-a întâmplat pas cu pas, dar, în cele din urmă, am găsit compromisul.
Sunt mândru cumva că acest exemplu s-a stabilit prin acordul germano-francez din mai, unde Germania a avut o abordare la 180 de grade. Putea să fie ceva cum am văzut în mod tradițional, frugal. Pentru motive bune și am avut și noi argumente. Dar am simțit că acesta este momentul în care interesul național trebuie să rămână în spatele interesului european. Am vrut și am reușit să dăm un exemplu. Asta nu înseamnă că va fi ceva acceptat imediat, cum am putut vedea, dar din nou, a fost probabil cel mai important mesaj înainte de summit (n.r de la Bruxelles) și înainte de toate lucrurile de care ne-am ocupat, ca să-i încurajăm pe alții să facă același lucru: până la urmă să pună interesul național în spatele celui european.
Angela Merkel, un lider care va lipsi Europei
Cristina Cileacu: Acest lucru poate fi descris ca viziunea cancelarului Angela Merkel și dacă citim media de astăzi vedem remarci care spun că din momentul în care cancelarul își va încheia mandatul, Europa va pierde pe cineva cu viziune bună și va fi un gol. Vedeți lucrurile la fel?
Cord Meier-Klodt: Trebuie să spun că după această reușită este greu să nu vezi lucrurile în același fel. Nu doar că s-a comportat ca un adevărat om de stat, a avut o țintă strategică clară, a păstrat-o indiferent de dificultăți, nu și-a pierdut calmul, îmi pare rău că sună ca și cum îmi laud propriul guvern, dar în acest caz, ea a stabilit exemplul. Bineînțeles și acum nu spun nimănui vreun secret, pentru rezolvarea acestei foarte dificile și complexe probleme, era nevoie de o țară mai mare pentru a o face. A fost o coincidență norocoasă într-un fel, că le-am avut pe ambele: președinția UE și liderul care o conduce. Cred că își va menține decizia și sunt sigur că un politician de talia ei va găsi alte responsabilități. Nu este cel mai rău fel în care îți poți încheia cariera, să spunem, într-o notă istorică.
Brexitul, încă o piatră de încercare pentru președinția germană a UE
Cristina Cileacu: Printre discuțiile pentru buget, au fost și alte discuții între liderii europeni. Să le luăm pe rând, dacă vreți. Bineînțeles, vom avea Brexit la finalul anului, deci avem data finală, dar nu avem acordul final. Ce va pierde Europa dacă un astfel de acord nu va fi făcut în cele din urmă?
Cord Meier-Klodt: Cred, personal, dar și oficial, că Europa va pierde mult și Marea Britanie, desigur, va pierde mult, dacă vom sfârși într-un Brexit fără acord. În primul rând, am sperat că nu se va ajunge la așa ceva. Dar, aici suntem într-o repriză finală. Apropo, acestea sunt cele două chestiuni pe care le avem de rezolvat și va trebui să le rezolvăm pe durata președinției noastre, pur și simplu pentru că rămânem fără timp. Partea financiară am rezolvat-o, din fericire, acum mai avem Brexit.
Sunt în legătură și aici cu omologul meu britanic, informațiile pe care le avem sunt că se muncește serios, chiar dacă nu auzim de ea în fiecare zi. După chestiunea financiară (n.r. bugetul UE) și vacanța de vară, vom mai avea șapte-opt săptămâni, pentru că toate acestea vor trebui adoptate și de Parlament, ca să încercăm să evităm un Brexit fără acord.
Te asigur că vrem cea mai profundă posibil relație cu Marea Britanie, așa cum am avut cu bunul partener care a fost mereu, în afară de această chestiune particulară.
Dar vrem ca Marea Britanie să ne rămână aproape, pentru mai multe motive: economice, securitate, apărare, politică externă.
China, partenerul cu două fețe
Cristina Cileacu: Europa a arătat că poate fi unită, dacă chiar trebuie. O chestiune unde Europa este mai puțin unită este China. Am discutat împreună, în pandemie, despre China, dar mai mult din perspectiva medicală a subiectului. Filosofia chineză spune că ei văd lumea ca o mare comunitate, dar nu au spus cine o va conduce. Ce fel de relație ar trebui să fie între Uniunea Europeană, ca bloc unit, și China, ca superputere?
Cord Meier-Klodt: În primul rând, aș spune că toată lumea a devenit mult mai complicată. Când eram copil, am crescut în timpul Războiului Rece cu diviziunea clară Est-Vest. Aici erau prietenii, aici erau dușmanii. Lumea noastră modernă este foarte diferită. Nicio o singură relație, în mod special cu marile puteri, nu este sau nu ar trebui să fie unidimensională.
China, pe de o parte, este un partener economic foarte important. Pentru Germania, dar și pentru Europa ca întreg.
Pe de altă parte, este și un rival de nivel strategic și dacă vorbim despre valori, problema Hong Kong-ului este chiar o provocare politică reală. Deci, faptul că un partener de asemenea mărime este o provocare, pe de o parte, și un partener, pe de alta, ne arată că trebuie să ne definim propriile politici. Nu putem schimba partenerul, dar putem schimba poziția noastră. De aceea, dacă ne întoarcem la ce am discutat la început, acordul istoric (n.r. bugetul UE) nu este despre 10-50 miliarde de euro în plus. Este despre: suntem uniți și solidari în Europa sau nu?
Pentru că avem nevoie de unitate în fiecare caz de importanță globală, ca să ne proiectăm interesul așa cum trebuie și să ne apărăm securitatea. Pentru că este ceva pe care îl vedem clar, acolo unde apar diviziuni, sunt alții care se joacă cu ele, le amplifică și le fac mai mari. Numitorul comun aș spune în acest moment pentru Europa este unitatea. Poate nu este tot, dar fără unitate, aproape tot restul nu înseamnă nimic, pentru că nu vom putea să reușim ceea ce vrem și asta se aplică și în cazul Chinei.
Repoziționarea UE în relația cu SUA
Cristina Cileacu: Și dacă vorbim despre relația dintre Statele Unite, care este un partener tradițional al Uniunii Europene, suntem membri ai NATO, deci suntem aliați militari, avem aceleași valori, dar pe de altă parte politicile pe care actuala administrație le face acum cumva par să nu fie în favoarea lumii, ci doar pentru America în primul rând, așa cum a și spus Donald Trump. Cum afectează politicile actualei administrații relația cu Uniunea Europeană?
Cord Meier-Klodt: O afectează și ceea ce am spus despre China, cel puțin în termeni generali, se poate aplica și Statelor Unite. Relația noastră nu este unidimensională. Este mult mai complexă. Sunt chestiuni care ne îngrijorează, dar bineînțeles, SUA sunt și vor fi - cel puțin acesta este interesul nostru puternic - cel mai important partener strategic.
Discutăm deci despre două relații foarte diferite. Spun acest lucru pentru că apreciez că România, între partenerii europeni, este un puternic susținător al acestei relații strategice. Este o voce puternică în Europa și este foarte utilă, pentru că împărtășim aceleași obiective. Dar acest lucru nu ne va împiedica să ne ajustăm politicile când sunt chestiuni problematice. Și apropo, nu cred că este ceva legat de un politician sau a succesorului său.
Este o schimbare structurală a relației. Trebuie să repoziționăm Europa. De aceea, n-ar trebui să mai pierdem timp. Europa și securitatea Europei nu va fi niciodată o alternativă la securitatea transatlantică, dar ne crește rolul acolo, are o amprentă mai mare, o face mai capabilă, nu în sensul de autonomie, pentru că nu vom fi, dar în a avea o responsabilitate mai mare. Astea ar rezista, indiferent de cine va câștiga alegerile viitoare, sperăm la un impuls pozitiv.
Editor web: Luana Păvălucă
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
