Ambasadorul Germaniei: Reforma justiției în România nu trebuie făcută în interes personal
„Am privit întotdeauna oportunităţile pentru România. Ceea ce am observat şi am regretat într-o anumită măsură, este că discuţiile despre reforma justiţiei şi altele au început să polarizeze societatea, sfera politică şi societatea." Declaraţia a fost făcută de Cord Meier-Klodt, ambasadorul Germaniei, în interviul pentru „Pașaport diplomatic”.
Balazs Barabas: A trecut un an de când aţi preluat misiunea dvs. în România. Cum aţi face bilanţul activităţii de până acum?
Cord Meier-Klodt: Sunt foarte mulţumit să am această ocazie. Vom ţine conversaţia noastră în limba engleză, dar cum asta este o întrebare mai personală îmi permit să răspund în limba română. A fost pentru mine un an extrem de bogat în multe sensuri. În primul rând, am călătorit mult în ţară, nu doar în Transilvania. Am admirat frumuseţea şi diversitatea sa extraordinară, în sens geografic, cultural, etnic, lingvistic, cu moştenirea minorităţii germane foarte substanţială şi importantă. O minoritate care a jucat şi joacă în continuare un rol loial şi constructiv în ţară. Mi se pare că merită menţionat, mai ales în acest an special - anul centenar. Anul trecut am sărbătorit un sfert de veac de la semnarea Tratatului de prietenie româno-german şi am constatat cu bucurie că relaţiile noastre s-au dezvoltat foarte bine şi în toate domeniile. Şi, la urma urmei, aş dori să menţionez subiectul poate cel mai important pentru noi toţi: Europa şi întărirea Uniunii Europene şi asta în contextul acestui eveniment important, preşedinţia României la Consiliul UE, anul viitor. Deci, cred că se poate spune că nu m-am plictisit în România, a fost un an plin de sarcini mari pentru un diplomat mic ca mine, dar, cum se spune în engleză, încercăm să facem tot ce putem ca să rezolvăm toate aceste probleme şi mai ales să cooperăm îndeaproape cu partenerii noştri români ca să exploatăm această oportunitate extraordinară, să facem un mare succes din preşedinţia Consiliului. Nu este o declaraţie altruistă, vrem să fie un succes pentru România, dar şi pentru Europa, pentru noi toţi.
Nici măcar în Germania lucrurile nu merg întotdeauna „nemţeşte", mai sunt, ca peste tot, probleme. Cea mai puternică ţară a Europei a trecut prin momente dificile până când a reuşit să formeze un guvern nou, după alegerile din septembrie, anul trecut. În cele din urmă Angela Merkel a fost realeasă Cancelar şi acum ocupă a patra oară această funcţie. Perioada politice tensionate s-au mai relaxat, dar problemele interne ale ţării sunt încă dezbătute intens.
Balazs Barabas: Lucrurile nu sunt simple în Germania, deşi este cea mai dezvoltată ţară din Europa. Există o dorinţă din partea germanilor ca dna Merkel şi guvernul german să se concentreze pe chestiunile interne şi să le lase deoparte pe cele europene, cel puţin o perioadă?
Cord Meier-Klodt: Nu. Categoric, nu. Vor exista, cum spuneam, discuţii mai aprinse, dar ştiţi, am avut timp de patru ani o mare coaliţie. Care a asigurat stabilitate, iar germanii apreciază stabilitatea, ca toată lumea, dar căruia i-a lipsit o oarecare diversitate de idei - idei despre viitorul Europei, în primul rând, dar şi a chestiunilor internaţionale mai ample. Şi cred că aceste discuţii sunt foarte necesare nu doar în Germania, ci în toată Europa. Dar acum dezbaterile din Germania le reflectă foarte mult pe cele din Europa.Cred că prin această atenţie specială asupra a ceea ce trebuie făcut în Europa, guvernul german va avea o perspectivă internaţională în locul uneia înspre interior.
Cum poate Uniunea Europeană să îşi protejeze democraţia, când o parte dintre membrii săi aleg să nu mai respecte valorile ei fundamentale? Cum poate interveni UE în cazul acestor state, când are la dispoziţie un set greoi de instrumente şi dacă orice corecţie este comentată de cei atenţionaţi drept amestec în treburile lor interne?
Balazs Barabas: Una dintre problemele multe, sau principale în acest moment în Europa este poziţia anumitor ţări, care încearcă să forţeze aria principiilor democratice, mă refer aici la Polonia şi Ungaria. Dar au trecut mai mulţi ani de când acest fenomen a început. De ce acum? De ce Europa, inclusiv Germania, iau în considerare sancţiuni acum, după atât de mulţi ani?
Cord Meier-Klodt: Cred că lucrurile au ajuns acum în punctul în care această chestiune a devenit urgentă. De ce? Cred că toţi trebuie să cădem de acord că dacă Europa rămâne aşa cum este, îşi va pierde impactul asupra evenimentelor internaţionale. Dacă nu devenim mai buni, atunci nu vom reuşi să influenţăm evoluţiile globale şi internaţionale aşa cum ar trebui, ci aceste probleme ne vor influenţa pe noi. Aş putea enumera multe chestiuni, de la influenţa tot mai mare a Chinei la unele ţeluri ale Statelor Unite, aliatul şi partenerul nostru apropiat, la rolul Rusiei şi aşa mai departe. Toate aceste chestiuni, la nivel internaţional cer răspunsuri, cer o stabilire a intereselor noastre. În al doilea rând, problemele precum criza migraţiei, a securităţii interne şi externe au crescut ca importanţă. Avem Brexitul, care înseamnă că fiecare membru al UE şi un membru important, ca Germania trebuie să-şi găsească un rol nou, inclusiv pe plan financiar. Deci toate acestea duc la concluzia că am ajuns la un punct în care trebuie să avem o unitate în anumite chestiuni fundamentale. Europa nu este doar o uniune a unor interese economice. Europa este în primul rând o uniune a unor valori. Şi cred că momentul în care trebuie să fim cu toţii pe aceeaşi poziţie şi să contribuim la formarea politicii în Europa, pentru a menţine unitatea, este şi momentul să ne exprimăm îngrijorările şi să vorbim despre valori. Nu pot să spun cu exactitate cum ar trebui făcut acest lucru, dar cred că toţi putem fi de acord că sancţiunile, mai ales între parteneri, nu ar fi o soluţie fericită. Sperăm că putem ajunge la un consens că trebuie să avem un acord asupra valorilor comune în Europa.
Balazs Barabas: Dar este o discuţie foarte delicată. Mă gândesc că aceste ţări, Polonia şi Ungaria, spun că ele respectă valorile democratice, respectă principiile europene şi nu există nicio problemă pe acest plan. Deci din acest punct de vedere discuţiile par să meargă în paralel, una din părţi spune una, iar cealaltă, alta. Deci va fi foarte greu să se ajungă la un numitor comun, nu credeţi?
Cord Meier-Klodt: Poate că nu va fi foarte simplu dar sentimentul meu este, fără să particip în mod direct la aceste negocieri, sentimentul meu este că acest proces a dus deja la rezultate bune. S-a acceptat ideea că dacă nu menţinem apropiate interesele noastre, atunci nu vom reuşi să rezolvăm problemele noastre în interiorul UE, şi cu atât mai puţin problemele externe cu care ne confruntăm. Dar este un proces, şi ca să îl leg de întrebarea anterioară referitoare la Germania, este timpul să vorbim unul cu altul.
Ideea de bază a Uniunii Europene a fost să alăture statele economic şi politic, pentru a asigura pacea pe termen lung. Indiferent de evoluţiile ulterioare ale lumii, fundamentul acestei construcţii trebuie să fie cunoscut şi urmat de toţi membrii blocului comunitar.
Balazs Barabas: Un element important al securităţii este respectarea valorilor democratice. Despre care anumite voci spun că în România, guvernul se distanţează de ele. Cum vedeţi acest lucru ca diplomat care trăieşte în România?
Cord Meier-Klodt: Cred că acum discutăm despre chestiuni europene şi internaţionale, nu vreau să intru prea mult în detalii. În anul care a trecut am purtat multe discuţii cu partenerii noştri români. Poziţia Germaniei şi a altor ţări cu abordări similare este cunoscută. Eu aş spune astfel: eu am privit întotdeauna oportunităţile pentru România şi noi, partenerii europeni. Şi ceea ce am observat, şi am regretat într-o oarecare măsură, este că discuţiile interne despre chestiuni ca reforma justiţiei şi altele au început să polarizeze societatea, sfera politică şi societatea. Într-o anumită măsură, vorbeam mai devreme despre discuţiile aprinse, este necesar, pentru a ajunge la un nou echilibru, sau un echilibru dezirabil pentru societatea română. Dar într-o anumită măsură a şi deviat poate prea mult atenţia de la problemele la nivel european şi internaţional. Eu am încurajat întotdeauna partenerii să caute soluţii la chestiunile care pot uni societatea în loc să o dezbine. Este un proces dificil, mai ales acum, după cum citesc în ziare, dar atât cât văd eu, în chestiunile principale, există spaţiu suficient de mult pentru a ajunge la un echilibru acceptabil între diferitele interese, dacă se doreşte. Şi în lumina acestor oportunităţi, a preşedinţiei Consiliului UE de anul viitor, aş încuraja foarte mult toate părţile implicate să caute aceste soluţii pragmatice, rezonabile la aceste probleme. Întotdeauna am subliniat, ca şi alţii, că pe planul reformei justiţiei, a întăririi democraţiei, a luptei împotriva corupţiei România a avut în ultimii 10 ani o evoluţie extraordinară. Mulţi mi-au spus - nu am fost aici să văd personal - că nu aţi recunoaşte România, aşa cum era acum câţiva ani. Şi mi-a plăcut foarte mult expresia pe care vicepreşedintele Comisiei Europene, Timmermans a spus-o aici, a spus: dacă participi la un maraton, şi aţi ajuns aproape de final - acestea sunt deja cuvintele mele -, nu te opri la ultima curbă. Sau şi mai rău, nu fugi înapoi. Nu este în interesul tău. Continuă. Toţi partenerii noştri internaţionali au avut multă încredere când au văzut aceste rezultate. Şi e adevărat, anul trecut, în lumina ultimelor evoluţii, au apărut mai multe întrebări, deci aş încuraja foarte mult partenerii noştri să continue sau să se întoarcă la direcţia pozitivă pe care a avut-o în anii trecuţi. Şi să pună acest lucru în beneficiul rolului pe care România trebuie să îl joace şi vrea să îl joace atât în Europa, cât şi ca mediator în chestiuni de stabilitate în regiune.
Balazs Barabas: Aveţi sentimentul că politicienii români ascultă aceste mesaje, inclusiv cele adresate de dl. Timmermans?
Cord Meier-Klodt: Am sentimentul, din multe discuţii personale pe care le-am avut cu demnitari, că atunci când adresăm temeri constructive, concrete despre ce efecte ar avea unele măsuri asupra cooperării, lupta împotriva corupţiei, a terorismului, a securităţii în Europa, aceste temeri au fost auzite. Discuţiile, cum spuneam, încă nu sunt la nivelul la care aş dori să fie, şi aş avea încă o precizare, importantă pentru mine pentru că oamenii câteodată nu o văd foarte clar. Noi, Germania, şi cred că e valabil şi pentru alte ţări partenere, nu am văzut niciodată acest proces de reforme în termeni de alb şi negru. Nu sunt de o parte unii care au dreptate şi de cealalată alţii care nu au. De asemenea înţelegem exact că lupta împotriva corupţiei nu este doar lupta împotriva corupţiei, e şi lupta împotriva cauzelor acesteia. Este vorba de buna guvernare, multe chestiuni legate de aceasta. Anumite lucruri trebuie corectate în decursul anilor, instituţiile trebuie să găsească un echilibru adecvat al puterilor, înţelegem şi acest lucru. Dar mă întorc la ce am spus mai devreme, trebuie să se facă cu scopul de a schimba sistemul în interesul ţării şi nu al unui partid, al unor interese personale sau altele. Trebuie să vedem această abordare şi dacă acest lucru se face, atunci partenerii internaţionali ca noi sunt mai mult decât bucuroşi să ajute şi să încerce să asigure că se va face şi ultimul kilometru de maraton cât mai repede.
Guvernul german a votat de curând o nouă lege, care permite refugiaţilor aflaţi deja în Germania să îşi reunească familiile. Cam 1000 de oameni pe lună se pot stabili în noua lor ţară, dar trebuie să dovedească gradul de rudenie direct cu cei pe care statul german îi are deja în evidenţe.
Balazs Barabas: Aţi menţionat de mai multe ori problema securităţii, foarte importantă acum pentru europeni. Unii spun că este legată de migraţie şi refugiaţi, care au venit masiv în Europa în anii trecuţi. Cum credeţi că această problemă poate fi rezolvată în Europa, având în vedere că există atât de multe interese, poziţii, atât de diferite. De exemplu Ungaria spune că Germania a lăsat refugiaţii să intre, deci Germania să se ocupe de asta, noi nu vrem să avem de-a face cu asta. Deci în această situaţii cum pot fi părţile aşezate la aceeaşi masă şi elaborată o poziţie comună?
Cord Meier-Klodt: În primul rând, să vorbim sincer. Acum suntem într-o situaţie complet diferită pe acest plan decât eram acum câţiva ani când a început. Şi pot să spun asta despre ţara mea. Sunt lecţii care trebuie învăţate din această perioadă, dar le-am învăţat. Există proceduri mult mai rapide de a decide cine are dreptul la azil şi cine nu. Cum se vor implementa? Cum putem asigura ca integrarea celor care au dreptul să rămână să se îmbunătăţească şi să nu creeze tensiuni interne? În plus, măsuri adoptate cu ajutorul partenerilor pentru a proteja graniţele interne şi externe. Deci, situaţia este, într-o foarte mare măsură, sub control sau aş spune sub un control mult mai bun, cel puţin acum; nu ştim ce va fi în viitor. Iar din acest punct de vedere aş spune că este foarte important să cădem de acord asupra unor principii fundamentale. Iar cel mai important este că migraţia nu este numai o problemă a celor implicaţi direct. Poate nu este de aceeaşi anvergură pentru toate statele europene şi că nu toţi contribuie în egală măsură, dar în mod cert trebuie să participăm cu toţii la esenţa soluţiei. Şi, pentru că migraţia este atât de strâns legată de problema securităţii Europei, trebuie să arătăm că putem oferi, din nou, un răspuns în termeni de solidaritate, reafirmând unitatea, chiar şi într-o chestiune atât de dificilă. Pentru că soluţia la aceasta poate avea un impact foarte pozitiv şi asupra altora.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
